13 definiții pentru acordare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acordare sf [At: DA / Pl: ~dări / E: acorda] 1 Realizare a unui acord gramatical Si: acordat1 (1). 2 (Muz) Aducere a tonurilor unui instrument muzical la înălțimea corectă Si: acordaj, acordat1 (2). 3 Oferire.

ACORDÁRE, acordări, s. f. Acțiunea de a acorda. ♦ Punere a coardelor unui instrument muzical în situația de a reda corect tonalitatea specifică a instrumentului. – V. acorda.

ACORDÁRE, acordări, s. f. Acțiunea de a acorda. ♦ Punere a coardelor unui instrument muzical în situația de a reda tonalitatea specifică a instrumentului. – V. acorda.

ACORDÁRE, acordări, s. f. Acțiunea de a acorda. 1. Atribuire; aprobare, îngăduire. Acordare de credite. Acordarea unui răgaz. 2. Aducerea tonurilor unui instrument sau ale unui ansamblu de instrumente la aceeași înălțime (pa baza diapazonului). Acordarea instrumentelor din orchestră.

ACORDÁRE, acordări, s. f. Acțiunea de a acorda; atribuire; aprobare, îngăduire. ♦ Aducerea tonurilor unui instrument muzical sau ale unui ansamblu de instrumente la aceeași înălțime (pe baza diapazonului).

ACORDÁRE s.f. Acțiunea de a acorda; ♦ Variere a frecvenței proprii a unui sistem oscilant pentru a o face egală cu o altă frecvență; acordaj. [< acorda].

*acordáre f. Acțiunea de a acorda.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acordáre s. f., g.-d. art. acordắrii; pl. acordắri

acordáre s. f., g.-d. art. acordării; pl. acordări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ACORDÁRE s. 1. v. conferire. 2. (FIZ.) sintonizare. (~ unui aparat.). 3. v. înstrunare.

ACORDARE s. 1. atribuire, conferire, decernare. (~ unei distincții.) 2. (FIZ.) sintonizare. (~ unui aparat.) 3. (MUZ.) acordaj, înstrunare, (rar) strunire. (~ unui instrument cu coarde.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

sunet (normal) de acordare v. camerton; diapazon (5); frecvență; hertz (Hz); înălțime (1); sunet.

Intrare: acordare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acordare
  • acordarea
plural
  • acordări
  • acordările
genitiv-dativ singular
  • acordări
  • acordării
plural
  • acordări
  • acordărilor
vocativ singular
plural

acordare

  • 1. Acțiunea de a acorda.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • exemple
      • Acordare de credite. Acordarea unui răgaz.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Punere a coardelor unui instrument muzical în situația de a reda corect tonalitatea specifică a instrumentului.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Acordarea instrumentelor din orchestră.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Variere a frecvenței proprii a unui sistem oscilant pentru a o face egală cu o altă frecvență.
      surse: DN sinonime: acordaj

etimologie:

  • vezi acorda
    surse: DEX '09 DEX '98 DN