11 definiții pentru abjurare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

abjurare sf [At: CADE / Pl: ~rări / E: abjura] Renegare publică a unei credințe religioase, a unei doctrine, a unei concepții etc. Si: abjurat1.

ABJURÁRE, abjurări, s. f. Acțiunea de a abjura și rezultatul ei. – V. abjura.

ABJURÁRE, abjurări, s. f. Acțiunea de a abjura și rezultatul ei. – V. abjura.

ABJURÁRE, abjurări, s. f. (Rar) Acțiunea de a abjura și rezultatul ei.

abjuráre s.f. (relig.; în creștinism și islamism) Renunțare solemnă și definitivă la o altă religie sau doctrină practicată până atunci, considerată falsă sau greșită; abjurație. ♦ Formulă scrisă sau orală prin care se exprimă această renunțare. ♦ Gener. Renegare publică a unei credințe, a unei doctrine, a unei opinii etc. • pl. -ări. /v. abjura.

ABJURÁRE s.f. Renegare, renunțare publică (la o idee, la o doctrină etc.); abjurație. [< abjura].

abjurare f. renunțare solemnă la o erezie. Abjurările cele mai celebre au fost: a lui Enric IV în 1593 și a reginei Cristina de Suedia în 1665 (amândoi făcându-se, din protestanți, catolici).

*abjurațiúne f. (lat. abjurátio, -ónis). Acțiunea de a abjura. – Și -áție, dar ob. -are.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abjuráre s. f., g.-d. art. abjurắrii; pl. abjurắri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ABJURÁRE s. abjurație, lepădare, renegare. (~ a unei doctrine.)

ABJURARE s. lepădare, renegare. (~ a unei credințe.)

Intrare: abjurare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abjurare
  • abjurarea
plural
  • abjurări
  • abjurările
genitiv-dativ singular
  • abjurări
  • abjurării
plural
  • abjurări
  • abjurărilor
vocativ singular
plural

abjurare

  • 1. Acțiunea de a abjura și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM sinonime: abjurație lepădare renegare
  • diferențiere Renegare, renunțare publică (la o idee, la o doctrină etc.).
    surse: DN

etimologie:

  • vezi abjura
    surse: DEX '09 DEX '98 DN