O definiție pentru abjurat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
abjurat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: abjura] Abjurare.
Intrare: abjurat (s.n.)
abjurat2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
abjurat, abjuraturisubstantiv neutru
- 1. Abjurare. MDA2sinonime: abjurare
etimologie:
- abjura MDA2