18 definiții pentru abate (s.m.)
din care- explicative (14)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ABATE1, abați, s. m. 1. Titlu dat superiorului unei abații; persoană care are acest titlu. 2. Titlu onorific acordat unor preoți catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din it. ab(b)ate.
abate1 sm [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 10 / Pl: ~ați / E: it abbate, lat abbas, -atis] 1 Stareț al unei abații. 2 Titlu onorific dat unor clerici catolici.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abate1 s.m. (bis.) 1 Titlu dat superiorului unei abații. ♦ Persoană care are acest titlu. ♦ Spec. Superiorul unor ordine monahale catolice, precum benedictinii. 2 (mai ales în sec. 18) Titlu onorific acordat unor preoți catolici, unor seminariști și chiar unor laici autorizați să poarte haina preoțească. ♦ Persoană care poartă acest titlu. • pl. -ți. / <it. ab(b)ate; cf. lat. abbās, -ātis, ngr. αββάς; cuv, arameic.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
*ABATE1 sm. ⛪ 1 Superiorul unei abații, stareț, egumen (în Franța, Italia) (🖼 5) ¶ 2 Om al bisericii (în genere); preot [it.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ABATE1, abați, s. m. 1. Titlu dat superiorului unei abații. 2. Titlu onorific acordat unor preoți catolici; persoană care poartă acest titlu. – Din it. ab(b)ate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ABATE1 s. m. Titlu dat preoților catolici sau (mai ales) starețului unei mănăstiri de călugări catolici.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABATE1 s. m. Titlu dat superiorului unei abații sau (în mod excepțional) unor preoți catolici – Lat. lit. abbas, -atis.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ABATE s.m. 1. Stareț, superior al unei mănăstiri catolice de călugări. 2. Titlu onorific care se dă unor clerici catolici. [< it. abbate, cf. lat. abbas].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
abate1 s. m. 1. superior al unei abații. 2. preot, cleric la catolici. (< it. abbate)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
abate1, abați, s.m. Titlu dat unor preoți catolici.
- sursa: DLRC (1980)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ABATE ~ți m. 1) Stareț al unei abații. 2) Preot catolic. /<it. abbate
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
abate m. egumen, stareț (la Catolici).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*abáte m., pl. țĭ (it. abáte și abbate, lat. ábbas, abbátis, vgr. abbás, d. sirianu abba, tată). La catolici, egumen, stareț. Titlu preuțesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*ABĂTUT2 adj. 1 p. ABATE3 ¶ 2 Slăbit, istovit, doborît de o boală, de o suferință, vlăguit: ~ă de mîhnire și cu nădejdea în inimă, ajunse la o căsuță (ISP.) [fr. abattu].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
abate2 s. m., pl. abați
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
abate1 s. m., pl. abați
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
abate s. m., pl. abați
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
abate (abați), s. m. – 1. Titlu dat superiorului unei abații. – 2. Titlu onorific acordat unor preoți catolici; persoană care poartă acest titlu. < It. abate. – Der. abațial, adj. (referitor la o abație), din it. abbaziale; abație, s. f. (mănăstire condusă de un abate), din it. abbazia; abatisă (călugăriță care conduce o abație), din lat. abbatissa (sec. XIX).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
abate, abațisubstantiv masculin
- 1. Titlu dat superiorului unei abații; persoană care are acest titlu. DEX '09 MDA2 DLRM DN
- 2. Titlu onorific acordat unor preoți catolici (sau, mai ales, starețului unei mănăstiri de călugări catolici); persoană care poartă acest titlu. DEX '09 MDA2 DLRLC DLRM DN
etimologie:
- ab(b)ate DEX '09 MDA2 DN
- abbas, -atis MDA2 DLRM DN