9 definiții pentru așternere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AȘTÉRNERE s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) așterne.V. așterne.

AȘTÉRNERE s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) așterne.V. așterne.

așternere sf [At: CANTEMIR, HR., ap. HEM 2025 / Pl: ~ri / E: așterne] 1 Împrăștiere pe jos, pe o suprafață Si: (îvr) așternătură (1), așternut1 (1). 2 Împrăștiere în calea cuiva Si: (îvr) așternătură (2), așternut1 (2). 3 Pregătire a unui drum în vederea trecerii cuiva Si: (îvr) așternătură (3), așternut1 (3). 4-5 Compunere. 6 Pictare. 7 Expunere. 8 întindere pe pământ Si: (îvr) așternătură (4), așternut1 (4). 9 Răsturnare. 10 Umilire. 11 Alergare. 12 Apucare stăruitoare de o treabă Si: (îvr) așternătură (5), așternut1 (5). 13 Trântire a cuiva la pământ Si: (îvr) așternătură (6), așternut1 (6). 14 Ucidere. 15 Trântire pe jos a cuiva spre a-l bate Si: (îvr) așternătură (7), așternut1 (7). 16 Pregătire a unui culcuș pe jos și: (îvr) așternătură (8), așternut1 (8). 17 Pregătire a patului Si: (îvr) așternătură (9), așternut1 (9). 18 Pregătire a grajdului Si: (îvr) așternătură (10), așternut1 (10). 19 Aranjare a mesei Si: (îvr) așternătură (11), așternut1 (11). 20 Pietruire a unui drum Si: (îvr) așternătură (12), așternut1 (12). 21 (Înv; îe) ~a socotelilor Bilanț.

AȘTÉRNERE s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) așterne.

așternere f. lucrarea de a întinde, de a desfășura; așternerea socotelilor, bilanț.

aștérnere f. Acțiunea de a așterne. Expunere, bilanț: așternerea socotelilor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aștérnere (rar) s. f., g.-d. art. aștérnerii

aștérnere s. f., g.-d. art. aștérnerii; pl. aștérneri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AȘTÉRNERE s. așezare, întindere, punere. (~ feței de masă.)

AȘTERNERE s. așezare, întindere, punere. (~ feței de masă.)

Intrare: așternere
așternere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • așternere
  • așternerea
plural
  • așterneri
  • așternerile
genitiv-dativ singular
  • așterneri
  • așternerii
plural
  • așterneri
  • așternerilor
vocativ singular
plural

așternere

etimologie:

  • vezi așterne
    surse: DEX '98 DEX '09