captalan [At: DAMÉ, T. 75 / V: ~aci, ~tăi~, căftăl~, căpcăl~, căptălaci, căptăl~ / Pl: ~e sn, ~i sm / E: mg káptalan] 1 sn (Apc; Mol; Buc) Acoperământ de scoarță jupuită de pe brazi la știubeie: Si: captar (1), foltău. 2 sn Capătul (2) urzitoarei. 3 Scaunul urzitoarei. 4 sm (Bot) Planta Cirsium rivulare. 5 sm (Bot; reg) Brustur (Petasites hybridu). 6 sm (Prc) Frunzele captalanului (4), întrebuințate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. 7 sm (Bot; reg) Brustur (Arctium lappa). 8 sm (Bot; reg; îc) ~-negru Lumânărica peștilor (Verbascum nigrum). 9 sm (Bot; reg; îc) ~-de-cel-galben Coada-vacii (Verbascum phlomoides). 10 sm (Bot; reg; șîc) ~-de-cel-mare Cucuruz (Petasites albuș). 11 sm (Fig) Om cu capul mare. 12 (Fig) Capsoman (1).

CAPTALAN, captalani, s. m. Plantă erbacee cu frunze mari și late și cu flori purpurii (Petasites officinalis); p. restr. frunzele acestei plante, întrebuintate ca acoperiș la stupii primitivi de albine. [Var.: căptălan s. m.] – Din magh. káptalan.

CUCURUZ, (1, 3, 4) cucuruzi, s. m., (2) cucuruze, s. n. (Reg.) 1. S. m. Porumb (planta și rodul ei). 2. S. n. pl. Holde semănate cu porumb; porumbiște. 3. S. m. Fructul coniferelor; con. 4. S. m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori albe-gălbui dispuse în mici capitule (Petasites albus). – Cf. bg., scr. kukuruz, kukurudza.

CAPTALAN ~i m. Plantă erbacee cu frunze mari, late, și cu flori purpurii, folosită în medicină. /<ung. káptalan

CUCURUZ ~i m. Fructul coniferelor sub solzii căruia sunt semințele; con. /<sb. kukuruz

captalan s. m., pl. captalani

cucuruz (porumb, con de brad) s. m., pl. cucuruzi

cucuruz (porumbiște) s. n., pl. cucuruze

CAPTALAN s. (BOT.) 1. (Petasites officinalis sau hybridus) (reg.) brusture, cucuruz, podbal, buiedea-ciumei, rădăcina-ciumei, sudoarea-laptelui; 2. captalan-negru (Verbascum nigrum) = (reg.) somnoroasă.

CAPTALAN s. v. brusture, captar, lipan.

CUCURUZ s. (BOT.; Petasites albus) (Bucov.) cojocel.

CUCURUZ s. v. captalan, con, porumb, știulete.

PETASITES (L.) Mill., PETASITES, fam. Compositae. Gen originar din Asia și nordul zonelor temperate, cca 26 specii, erbacee, perene, cu rizom gros, orizontal. Tulpină numai cu foliole scvamoase. Frunzele tulpinale se dezvoltă mai tîrziu, foarte mari, cordat-reniforme. Flori (apar înaintea frunzelor sesile pe un receptacul comun, așezate în capitule reunite într-un racem, terminal pe tulpină, înconjurate de un involucru comun (foliolele involucrului monoseriale). Radiile florilor marginale divers colorate (albe, albastre, roșii-violacee).