9 definiții pentru îndepărtare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNDEPĂRTÁRE, îndepărtări, s. f. Acțiunea de a (se) îndepărta și rezultatul ei; înlăturare, eliminare; destituire; abatere, deviere. – V. îndepărta.

ÎNDEPĂRTÁRE, îndepărtări, s. f. Acțiunea de a (se) îndepărta și rezultatul ei; înlăturare, eliminare; destituire; abatere, deviere. – V. îndepărta.

îndepărtare sf [At: DEX / Pl: ~tări / E: îndepărta] 1 Așezare la o distanță mai mare decât cea inițială. 2 Ținere la distanță a cuiva sau a ceva. 3 Înlăturare a cuiva dintr-o funcție. 4 Plecare din apropierea cuiva sau a ceva. 5 Distanțare spirituală de cineva sau de ceva. 6 Abatere de la ceva stabilit.

ÎNDEPĂRTÁRE, îndepărtări, s. f. Acțiunea de a (se) îndepărta. 1. Înlăturare; destituire. 2. Abatere, deviere. Orice îndepărtare de la ideologia socialistă... contribuie la întărirea ideologiei burgheze. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2624.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îndepărtare s. f., g.-d. art. îndepărtării; pl. îndepărtări

îndepărtare s. f., g.-d. art. îndepărtării; pl. îndepărtări

îndepărtáre s. f., g.-d. art. îndepărtării; pl. îndepărtări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNDEPĂRTÁRE s. 1. depărtare, distanțare. (~ lui de grupul nostru.) 2. depărtare, dezlipire. (~ lui de mama sa.) 3. v. anulare. 4. v. spațiere. 5. v. excludere. 6. v. destituire. 7. v. concediere. 8. v. ridicare. 9. v. curățare. 10. v. înlăturare. 11. v. evitare. 12. înlăturare, (fig.) scuturare. (~ lanțurilor robiei.) 13. v. deviere.

ÎNDEPĂRTARE s. 1. depărtare, distanțare. (~ lui de grupul nostru.) 2. depărtare, dezlipire. (~ lui de mamă.) 3. anulare, eliminare, înlăturare, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere. (~ unui rînd dintr-un text.) 4. depărtare, distanțare, rărire, spațiere. (~ literelor unui cuvînt.) 5. eliminare, excludere, înlăturare, scoatere. (~ lui din organizație.) 6. demitere, destituire, scoatere, (înv. și fam.) mazilire, mazilit. (~ cuiva dintr-o funcție.) 7. concediere, scoatere. (~ cuiva din slujbă.) 8. înlăturare, ridicare, ridicat. (~ unui colț din văl.) 9. curățare, eliminare, înlăturare, scoatere. (Preparat pentru ~ petelor.) 10. eliminare, înlăturare, suprimare. (~ cauzelor răului.) 11. evitare, împiedicare, înlăturare, ocolire, preîntîmpinare, prevenire, (rar) prevenție. (~ unor consecințe neplăcute.) 12. înlăturare, (fig.) scuturare. (~ lanțurilor robiei.) 13. abatere, deviație, deviere, mutare, schimbare. (~ cursului unei ape.)

Intrare: îndepărtare
îndepărtare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndepărtare
  • ‑ndepărtare
  • îndepărtarea
  • ‑ndepărtarea
plural
  • îndepărtări
  • ‑ndepărtări
  • îndepărtările
  • ‑ndepărtările
genitiv-dativ singular
  • îndepărtări
  • ‑ndepărtări
  • îndepărtării
  • ‑ndepărtării
plural
  • îndepărtări
  • ‑ndepărtări
  • îndepărtărilor
  • ‑ndepărtărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndepărtare, îndepărtărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi îndepărta DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.