9 definiții pentru ținti


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚINTÍ, țintesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A îndrepta arma, luând drept țintă pe cineva sau ceva; a ochi. ♦ Fig. A face aluzie la ceva sau la cineva, a viza pe cineva sau ceva. 2. Tranz. Fig. A-și aținti, a-și fixa, a-și pironi ochii sau privirea asupra cuiva. 3. Tranz. și intranz. Fig. A năzui; a aspira, a râvni la ceva; a urmări ceva. – Din țintă.

ȚINTÍ, țintesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A îndrepta arma, luând drept țintă pe cineva sau ceva; a ochi. ♦ Fig. A face aluzie la ceva sau la cineva, a viza pe cineva sau ceva. 2. Tranz. Fig. A-și aținti, a-și fixa, a-și pironi ochii sau privirea asupra cuiva. 3. Tranz. și intranz. Fig. A năzui; a aspira, a râvni la ceva; a urmări ceva. – Din țintă.

ȚINTÍ, țintesc, vb. IV. Tranz. 1. A îndrepta arma luînd drept țintă pe cineva sau ceva; a ochi. Țintii cercul. Aruncai săgețile și zburară pe d-alături. DELAVRANCEA, O. II 99. ◊ Intranz. Fieștecare împușcătură doborea cîte unul din vrăjmași și mai ales din ofițeri, asupra cărora erau țintite flintele lor. NEGRUZZI, S. I 173. Prea rar se întîmpla de nu nimerea semnul în care țintea. DRĂGHICI, R. 152. (Cu pronunțare regională) Ștefan apucă arcul și săgeata, țînti și un vaiet dureros fu semnul că a nimerit năluca. ȘEZ. III 235. ♦ Fig. A face aluzie la ceva. (Cu pronunțare regională) A înțeles încotro o ținti vătavul. SBIERA, P. 294. 2. Fig. A-și îndrepta privirea țintă spre cineva sau ceva, a-și pironi ochii asupra unei ființe sau a unui lucru; a privi fix, a aținti, a pironi. Mă ținti cu ochii lui de oțel. SADOVEANU, O. I 420. Așa, din vasta vremii perspectivă, El cobora-n tăcere cătră mine, Țintind în gol privirea-i corosivă. TOPÎRCEANU, B. 89. Cu privirea fixă și profundă, pe care și-o ținti lung asupra cărții... EMINESCU, N. 59. Vidra nici că se clintea, Ochii-n ochii lui țintea. ALECSANDRI, P. P. 100. ♦ Refl. (Despre ochi) A privi fix spre cineva sau ceva. O pajură mare Se-nalță mereu... Ochiu-i se țintește Tot spre cuibul meu. ALECSANDRI, P. I 197. ♦ A atrage atenția asupra unei ființe sau a unui lucru. Ținti îndată luarea-aminte a ocîrmuirii asupra sa. ARHIVA, R. I 1. 3. Fig. A năzui, a aspira, a rîvni la ceva, a tinde spre ceva, a urmări ceva. Pacea, traiul liniștit, Astea trebuie în țară... Astea veșnic am țintit. EFTIMIU, Î. 15. ◊ Intranz. Dezbaterile au avut un ton susținut de seriozitate și au țintit la găsirea mijloacelor de a îmbunătăți învățămîntul. SADOVEANU, E. 41. [Poetul] așa de sus țintește ș-atîta e de mare, Încît coprinde, totul: ceresc și pămîntesc! MACEDONSKI, O. I 109. Aste două rîuri de atunci țintesc Ca să se ajungă și nu se-ntîlnesc. BOLINTINEANU, O. 87. M-a silit numai dorința de a vedea contenind gîlcevile... care ținteau la răsipa țării și la pieirea mea. NEGRUZZI, S. I 149.

A ȚINTÍ țintésc 1. tranz. 1) A lua ca țintă; a lua la ochi; a ochi. 2) A atinge cu proiectilul sau cu ceva aruncat; a ochi. 3) fig. A avea în vedere printr-o aluzie; a viza. 4) rar v. a aținti. 2. intranz. 1) A potrivi din ochi ținta pentru a putea nimeri; a ochi. 2) fig. A-și orienta activitatea spre atingerea unui scop (fiind stăpânit de o dorință puternică); a năzui; a tinde; a aspira. /Din țintă

țintí v. 1. a fixa: țintesc ochii vesteji pe a veciniciei porți AL.; 2. fig. a avea drept țintă sau scop. [Tras din țintă].

țintésc v. tr. (d. țintă). Ațintesc, pironesc, privesc fix: a-țĭ ținti ochiĭ (Rar). Ochesc: a ținti bine. Fig. Am de scop: ce ținteștĭ?


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țintí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țintésc, imperf. 3 sg. ținteá; conj. prez. 3 să ținteáscă

țintí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țintésc, imperf. 3 sg. ținteá; conj. prez. 3 sg. și pl. ținteáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚINTÍ vb. 1. a ochi, a viza, (rar) a aținti, (pop.) a chiti, (reg.) a țeli, a țelui, (înv.) a chiorî, a însemna. (A ~ un obiectiv, înainte de a trage.) 2. v. îndrepta. 3. v. aținti. 4. v. aspira.

ȚINTI vb. 1. a ochi, a viza, (rar) a aținti, (pop.) a chiti, (reg.) a țeli, a țelui, (înv.) a chiorî, a însemna. (A ~ un obiectiv, înainte de a trage.) 2. a îndrepta, a întinde, a întoarce, a ochi. (A ~ arma spre...) 3. a aținti, a fixa, a pironi, a țintui, (rar) a sticli, (înv. și reg.) a stîlpi, (rar fig.) scufunda. (Îl ~ cu privirea; își ~ ochii pe...) 4. a aspira, a dori, a jindui, a năzui, a pofti, a pretinde, a rîvni, a tinde, a urmări, a visa, a viza, (rar) a stărui, (înv. și reg.) a năsli, (reg.) a năduli, (prin Transilv. și Mold.) a bărăni, (înv.) a aținti, a bate, a jelui, a nădăjdui. (Nu ~ să fie un geniu.)

Intrare: ținti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ținti
  • țintire
  • țintit
  • țintitu‑
  • țintind
  • țintindu‑
singular plural
  • țintește
  • țintiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țintesc
(să)
  • țintesc
  • ținteam
  • țintii
  • țintisem
a II-a (tu)
  • țintești
(să)
  • țintești
  • ținteai
  • țintiși
  • țintiseși
a III-a (el, ea)
  • țintește
(să)
  • țintească
  • țintea
  • ținti
  • țintise
plural I (noi)
  • țintim
(să)
  • țintim
  • ținteam
  • țintirăm
  • țintiserăm
  • țintisem
a II-a (voi)
  • țintiți
(să)
  • țintiți
  • ținteați
  • țintirăți
  • țintiserăți
  • țintiseți
a III-a (ei, ele)
  • țintesc
(să)
  • țintească
  • ținteau
  • ținti
  • țintiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ținti tranzitiv

  • 1. intranzitiv A îndrepta arma, luând drept țintă pe cineva sau ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ochi (vb.) 4 exemple
    exemple
    • Țintii cercul. Aruncai săgețile și zburară pe d-alături. DELAVRANCEA, O. II 99.
      surse: DLRLC
    • Fieștecare împușcătură doborea cîte unul din vrăjmași și mai ales din ofițeri, asupra cărora erau țintite flintele lor. NEGRUZZI, S. I 173.
      surse: DLRLC
    • Prea rar se întîmpla de nu nimerea semnul în care țintea. DRĂGHICI, R. 152.
      surse: DLRLC
    • cu pronunțare regională Ștefan apucă arcul și săgeata, țînti și un vaiet dureros fu semnul că a nimerit năluca. ȘEZ. III 235.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat A face aluzie la ceva sau la cineva, a viza pe cineva sau ceva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
  • 2. figurat A-și aținti, a-și fixa, a-și pironi ochii sau privirea asupra cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aținti pironi 4 exemple
    exemple
    • Mă ținti cu ochii lui de oțel. SADOVEANU, O. I 420.
      surse: DLRLC
    • Așa, din vasta vremii perspectivă, El cobora-n tăcere cătră mine, Țintind în gol privirea-i corosivă. TOPÎRCEANU, B. 89.
      surse: DLRLC
    • Cu privirea fixă și profundă, pe care și-o ținti lung asupra cărții... EMINESCU, N. 59.
      surse: DLRLC
    • Vidra nici că se clintea, Ochii-n ochii lui țintea. ALECSANDRI, P. P. 100.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv (Despre ochi) A privi fix spre cineva sau ceva.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • O pajură mare Se-nalță mereu... Ochiu-i se țintește Tot spre cuibul meu. ALECSANDRI, P. I 197.
        surse: DLRLC
    • 2.2. A atrage atenția asupra unei ființe sau a unui lucru.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ținti îndată luarea-aminte a ocîrmuirii asupra sa. ARHIVA, R. I 1.
        surse: DLRLC
  • 3. intranzitiv figurat A râvni la ceva; a urmări ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aspira năzui râvni urmări 5 exemple
    exemple
    • Pacea, traiul liniștit, Astea trebuie în țară... Astea veșnic am țintit. EFTIMIU, Î. 15.
      surse: DLRLC
    • Dezbaterile au avut un ton susținut de seriozitate și au țintit la găsirea mijloacelor de a îmbunătăți învățămîntul. SADOVEANU, E. 41.
      surse: DLRLC
    • [Poetul] așa de sus țintește ș-atîta e de mare, Încît coprinde, totul: ceresc și pămîntesc! MACEDONSKI, O. I 109.
      surse: DLRLC
    • Aste două rîuri de atunci țintesc Ca să se ajungă și nu se-ntîlnesc. BOLINTINEANU, O. 87.
      surse: DLRLC
    • M-a silit numai dorința de a vedea contenind gîlcevile... care ținteau la răsipa țării și la pieirea mea. NEGRUZZI, S. I 149.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • țintă
    surse: DEX '09 DEX '98