9 definiții pentru șocant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOCÁNT, -Ă, șocanți, -te, adj. Care impresionează în mod neplăcut, care contrariază. – Din fr. choquant.

ȘOCÁNT, -Ă, șocanți, -te, adj. Care impresionează în mod neplăcut, care contrariază. – Din fr. choquant.

șocant, ~ă a [At: OPRESCU, S. 21 / Pl: ~nți, ~e / E: fr choquant] 1 Care impresionează (neplăcut). 2 Care contrariază prin vorbe, gesturi, atitudini etc.

ȘOCÁNT, -Ă adj. Care șochează. [< fr. choquant].

ȘOCÁNT, -Ă adj. care șochează. (< fr. choquant)

ȘOCÁNT ~tă (~ți, ~te) Care șochează; care produce impresie neplăcută. /<fr. choquant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șocánt adj. m., pl. șocánți; f. șocántă, pl. șocánte

șocánt adj. m., pl. șocánți; f. sg. șocántă, pl. șocánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘOCÁNT adj. 1. v. epatant. 2. v. frapant.

ȘOCANT adj. 1. epatant, surprinzător. (O atitudine ~.) 2. frapant, izbitor, surprinzător, uimitor, (livr.) sesizant. (O asemănare ~.)

Intrare: șocant
șocant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șocant
  • șocantul
  • șocantu‑
  • șocantă
  • șocanta
plural
  • șocanți
  • șocanții
  • șocante
  • șocantele
genitiv-dativ singular
  • șocant
  • șocantului
  • șocante
  • șocantei
plural
  • șocanți
  • șocanților
  • șocante
  • șocantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șocant

etimologie: