12 definiții pentru șiș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘIȘ, șișuri, s. n. Pumnal cu lamă lungă și îngustă, ascunsă într-un baston care îi servește drept teacă; p. gener. orice fel de pumnal. ♦ (Rar) Hanger. – Din tc. șiș.

ȘIȘ, șișuri, s. n. Pumnal cu lamă lungă și îngustă, ascunsă într-un baston care îi servește drept teacă; p. gener. orice fel de pumnal. ♦ (Rar) Hanger. – Din tc. șiș.

ȘIȘ, șișuri, s. n. (Turcism învechit) Un fel de pumnal cu lama lungă și îngustă, mascată într-un baston găunos. Să știi că eu tot îl spintec... bag șișul în el de la burtă pînă la gît. CAMIL PETRESCU, O. II 34. Omul cu trabuc a avut impresia, la un moment dat, că după fiecare roșcov e ascuns un răufăcător, că stau la pîndă, dincolo de garduri, haimanale cu șișul în mînecă. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 350. ◊ Fig. El îi înțelesese tîlcul răsturnat... și în el se răsuci un șiș. CAMIL PETRESCU, O. I 130. ♦ (Neobișnuit) Hanger. (Cu pronunțare regională) Hangher și șîș și pumnal, se zice un cuțit mic împodobit, ce se poartă la brîu spre podoabă, mai ales de către hanii turcești. ȘEZ. VIII 162.

ȘIȘ ~uri n. 1) Pumnal cu lama lungă și îngustă, ascunsă într-un baston, care îi servește drept teacă. 2) Orice fel de pumnal. /<turc. șiș

șiș n. baston cu stilet. [Turc. ȘIȘ, sabie].

șiș n., pl. urĭ (turc. pers. șiș, sabie ascuțită, frigare; bg. sîrb. šiš, frigare). Lamă de metal supțire și ascuțită ascunsă într’un baston p. a servi ca armă: baston cu șiș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

șiș s. n., pl. șíșuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȘIȘ s. v. hanger, pumnal, stilet.

șiș s. v. HANGER. PUMNAL. STILET.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

șiș (-șuri), s. n. – Spadă, spadă pusă într-un baston. – Mr., megl. șiș. Tc. (per.) șiș (Șeineanu, II, 337, Lokotsch 1917), cf. bg., sb. šiš „frigare, vătrar”.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șiș! interj. (reg.; repetat) strigăt cu care se alungă sau se cheamă caprele (sau oile).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

șiș, șișuri s. n. 1. pumnal cu lamă lungă și îngustă, ascuns într-un baston 2. (intl.) cuțit

Intrare: șiș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șiș
  • șișul
  • șișu‑
plural
  • șișuri
  • șișurile
genitiv-dativ singular
  • șiș
  • șișului
plural
  • șișuri
  • șișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șiș

  • 1. Pumnal cu lamă lungă și îngustă, ascunsă într-un baston care îi servește drept teacă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Să știi că eu tot îl spintec... bag șișul în el de la burtă pînă la gît. CAMIL PETRESCU, O. II 34.
      surse: DLRLC
    • Omul cu trabuc a avut impresia, la un moment dat, că după fiecare roșcov e ascuns un răufăcător, că stau la pîndă, dincolo de garduri, haimanale cu șișul în mînecă. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 350.
      surse: DLRLC
    • figurat El îi înțelesese tîlcul răsturnat... și în el se răsuci un șiș. CAMIL PETRESCU, O. I 130.
      surse: DLRLC

etimologie: