10 definiții pentru înspre


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înspre pp [At: DA / E: în + spre] 1 (Cu sens local) Spre. 2 (Temporal) Către. 3 (Modal) Aproape.

ÎNSPRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, către, la. 2. (Temporal și modal) Spre, către, pe (la). – În + spre.

ÎNSPRE prep. 1. (Cu sens local) Spre, către, la. 2. (Temporal și modal) Spre, către, pe (la). – În + spre.

Î́NSPRE prep. 1. (Cu sens local; după verbe de mișcare, arătînd, de obicei vag, direcția sau ținta către care se face mișcarea) Spre, către, la. Ilona apucă găleata și se îndreptă și ea înspre ulicioară. DAVIDOGLU, M. 13. El mînă caii-nspre casă, și vede iar o priveliște ca-n ziua trecută. EMINESCU, N. 21. Boierii se aduna... Și cu domnul toți pleca Înspre munți, la vînătoare. ALECSANDRI, P. P. 207. ◊ (În legătură cu o mișcare a ochilor, a capului, a corpului etc.) Țugulea cu ai săi sta pe o măgură și se uita înspre locul de unde trebuiau să vie cei trimiși să aducă apa. ISPIRESCU, L. 324. ◊ (Arată locul aproximativ, apropierea în spațiu) Era înspre acea parte a cerului un pîlc de nouri. SADOVEANU, N. P. 325. 2. (Cu sens modal, introduce un abstract, arătînd sensul în care evoluează sau se desfășoară o stare, o acțiune) Sănătatea lui Radu mergea înspre bine. VLAHUȚĂ, N. 42. 3. (Cu sens temporal, exprimînd o aproximație) Cam la vremea, cam pe (la). Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai demult. COȘBUC, P. I 49. Cam înspre sară lăsă pe drumeț singur în casă. CREANGĂ, P. 172.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNSPRE prep. 1. (local) asupra, către, la, spre, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (temporal) către, spre, (reg.) asupra, (înv.) despre, înde. (Era ~ ziuă.)

Î́NSPRE prep. 1) (exprimă un raport spațial, indicând direcția) Spre; către; asupra. A porni înspre pădure. 2) (exprimă un raport temporal, indicând apropierea unei perioade de timp) Aproape de; spre; către; asupra. Înspre seară. Înspre ziuă. 3) (exprimă un raport modal, relevând evoluția unei stări, a unui fenomen) Spre. Totul merge înspre bine. [Sil. în-spre] /în + spre

înspre prep. arată direcțiunea în timp și în spațiu: înspre noapte văzu o casă NEGR. Boierii plecau înspre munți AL. ║ și dinspre: baie vântul dinspre munte.

ÎNSPRE prep. 1. (local) asupra, către, la, spre, (înv.) despre, între, supra. (Își ațintește privirea ~ noi.) 2. (temporal) către, spre, (reg.) asupra, (înv.) despre, înde. (Era ~ ziuă.)

Intrare: înspre
înspre prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • înspre
  • ‑nspre
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

înspre

  • 1. Cu sens local:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asupra către la (prep.) spre 5 exemple
    exemple
    • Ilona apucă găleata și se îndreptă și ea înspre ulicioară. DAVIDOGLU, M. 13.
      surse: DLRLC
    • El mînă caii-nspre casă, și vede iar o priveliște ca-n ziua trecută. EMINESCU, N. 21.
      surse: DLRLC
    • Boierii se aduna... Și cu domnul toți pleca Înspre munți, la vînătoare. ALECSANDRI, P. P. 207.
      surse: DLRLC
    • Țugulea cu ai săi sta pe o măgură și se uita înspre locul de unde trebuiau să vie cei trimiși să aducă apa. ISPIRESCU, L. 324.
      surse: DLRLC
    • Era înspre acea parte a cerului un pîlc de nouri. SADOVEANU, N. P. 325.
      surse: DLRLC
  • 2. (Cu sens temporal și modal) (Cam) pe (la).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: către pe spre 3 exemple
    exemple
    • Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai demult. COȘBUC, P. I 49.
      surse: DLRLC
    • Cam înspre sară lăsă pe drumeț singur în casă. CREANGĂ, P. 172.
      surse: DLRLC
    • Sănătatea lui Radu mergea înspre bine. VLAHUȚĂ, N. 42.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + spre
    surse: DEX '09 DEX '98