7 definiții pentru zurbav


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zurbav, ~ă [At: DL / Pl: ~i, ~e / E: drr zurbavă] 1 a (Înv) Răzvrătit. 2 a (Înv) Gălăgios. 3 sm (Buc) Scandalagiu.

zurbav, -ă adj. 1 (înv.) Care este răzvrătit. 2 (înv.) Care este gălăgios. 3 (reg.) Care este scandalagiu. • pl. -i, -e. /de la zurbavă, prin derivare regresivă.

ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Înv. și arh.) Rebel; gălăgois. – Din zurba + suf. -av.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zurbáv adj. m., pl. zurbávi; f. sg. zurbávă, pl. zurbáve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZURBÁV adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.

zurbav adj., s. v. RĂSCULAT. RĂZVRĂTIT. REBEL. REVOLTAT.

Intrare: zurbav
zurbav adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zurbav
  • zurbavul
  • zurbavu‑
  • zurba
  • zurbava
plural
  • zurbavi
  • zurbavii
  • zurbave
  • zurbavele
genitiv-dativ singular
  • zurbav
  • zurbavului
  • zurbave
  • zurbavei
plural
  • zurbavi
  • zurbavilor
  • zurbave
  • zurbavelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zurbav

etimologie:

  • zurba + sufix -av.
    surse: DLRM