3 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zoi2[1] v vz zoli

  1. În original, fără accent — LauraGellner

zoi vb. IV. tr. (reg.) A spăla prost, a murdări cu zoi; a zoli. • prez.ind. -iesc. /de la zoaie.

ZOÁIE, zoaie, s. f. (Pop.) Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. [Pl. și: zoi] – Cf. bg., ucr. zola.

zoaie sf [At: LB / P: zoa-ie / V: (reg) ~a (Pl: zoale, zoali), zoi sn (Pl: zoaie, zoiuri), zoia (Pl: zoiele), zoie / S și: so~ / Pl: zoi, ~ / E: slv *zola cf bg зола] (Mpl) 1 (Pop) Apă (cu săpun și leșie) care a rămas de la spălatul rufelor, al vaselor etc. Si: (reg) hâlbe, (rar) scursoare, spălătură, (reg) zângoare (1). 2 (Pgn) Apă murdară Si: (reg) zângoare (2), zlat2 (1). 3 (Ban; Trs) Spumă de săpun. 4 (Buc) Puhoi de apă tulbure. 5 (Buc; îf zoală) Ploaie măruntă (de lungă durată). 6 (Buc) Vin sau rachiu de calitate inferioară. 7 (Reg; îf zoală) Spumă de pe laptele muls proaspăt. 8 (Trs; Mun) Salivă care curge din gura animalelor Si: bale (1). 9 (Trs) Sudoare spumoasă. 10 (Lpl; Olt) Șiroaie. 11 (Reg; îf zoi) Apă spumoasă și cu vreascuri adunată la stăvilarul morii. 12 (Buc; Trs; îf zoi) Bloc de gheață plutitoare. 13 (Înv; îf zoi) Pleavă.

zoaie s.f. (pop.; mai ales la pl.) Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. Zoile din albie și de pe jos (GAL.). • pl. zoi, -ie. /<sl. veche зола; cf. bg., ucr. зола.

ZOÁIE, zoi, s. f. Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară, lături. [Pr.: zoa-ie. - Pl. și: zoaie] – Cf. bg., ucr. zola.

ZOÁIE, zoi și zoaie, s. f. (La sg. cu valoare de pl. sau, mai ales, la pl.) Apă (cu săpun sau cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, vaselor etc. V. lături. Varsă repede zoaia din cazane. CAMILAR, N. I 396. «Spălătoria» era o sală mare, fără ferestre, cu ciment pe jos, cu un canal pe margine, pentru scurgerea zoilor. PAS, Z. IV 96. Lucrătorii, cu cizme grele pline de var și de zoaie, forfotesc ca într-un viermar. ARDELEANU, D. 10.

ZOÁIE, zoi, s. f. Apă (cu săpun și leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară. [Pl. și: zoaie] – Comp. bg., ucr. zola.

ZOÁIE zoi f. mai ales la pl. Apă murdară rămasă după spălatul vaselor sau al rufelor. [G.-D. zoaiei; Pl. și zoaie] /cf. bulg., ucr. zola

zoae f. (pl. zoi) Mold. apă plină de murdărie. [V. zoală].

zoáĭe f., pl. zoĭ (d. zolesc). Mold. Munt. Apă murdară care se face după ce s’a spălat ceva: ce zoaĭe curge de pe masa asta! Maĭ des la pl. Lăturĭ, apă murdară de la bucătărie. V. zoarcă și soĭ 2.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zoáie (pop.) s. f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoáie / zoi, art. zoáiele / zóile

zoáie s. f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoi/zoáie, art. zóile/zoáiele

zoáie s. f., art. zoáia, g.-d. art. zoáiei; pl. zoi / zoáie, art. zóile / zoáiele

arată toate definițiile

Intrare: zoi
zoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zoaie
zoaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zoi
  • zoire
  • zoit
  • zoitu‑
  • zoind
  • zoindu‑
singular plural
  • zoiește
  • zoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zoiesc
(să)
  • zoiesc
  • zoiam
  • zoii
  • zoisem
a II-a (tu)
  • zoiești
(să)
  • zoiești
  • zoiai
  • zoiși
  • zoiseși
a III-a (el, ea)
  • zoiește
(să)
  • zoiască
  • zoia
  • zoi
  • zoise
plural I (noi)
  • zoim
(să)
  • zoim
  • zoiam
  • zoirăm
  • zoiserăm
  • zoisem
a II-a (voi)
  • zoiți
(să)
  • zoiți
  • zoiați
  • zoirăți
  • zoiserăți
  • zoiseți
a III-a (ei, ele)
  • zoiesc
(să)
  • zoiască
  • zoiau
  • zoi
  • zoiseră
zoia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zoie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zoaie
zoaie1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F129)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zoaie
  • zoaia
plural
  • zoaie
  • zoaiele
genitiv-dativ singular
  • zoaie
  • zoaiei
plural
  • zoaie
  • zoaielor
vocativ singular
plural
zoaie2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F132)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zoaie
  • zoaia
plural
  • zoi
  • zoile
genitiv-dativ singular
  • zoi
  • zoii
plural
  • zoi
  • zoilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zoaie

  • 1. popular Apă (cu săpun și cu leșie) rămasă de la spălatul rufelor, al vaselor etc.; apă murdară.
    exemple
    • Varsă repede zoaia din cazane. CAMILAR, N. I 396.
      surse: DLRLC
    • «Spălătoria» era o sală mare, fără ferestre, cu ciment pe jos, cu un canal pe margine, pentru scurgerea zoilor. PAS, Z. IV 96.
      surse: DLRLC
    • Lucrătorii, cu cizme grele pline de var și de zoaie, forfotesc ca într-un viermar. ARDELEANU, D. 10.
      surse: DLRLC

etimologie: