18 definiții pentru zmeuriș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZMEURÍȘ, zmeurișuri, s. n. Teren pe care crește spontan sau se cultivă zmeura; zmeuret. [Pr.: zme-u-] – Zmeur + suf. -iș.

zmeuriș [At: CREANGĂ, P. 31 / P: zme-u~ / V: sm~, jm~ / Pl: ~uri, ~e sn și ~i sm / E: zmeur + -iș] 1 sn Zmeuret. 2 sm (Bot; reg) Zmeur (1) (Rubus idaeus).

zmeuriș s.n. Loc pe care cresc, spontan sau cultivat, (mulți) zmeuri; zmeuret, (pop.) zmeuriște, (reg.) zmeuruș. Peste zmeuriș zăpada cade (VOIC.). • sil. zme-u-. pl. -uri. și smeuriș s.n. /zmeur + -iș.

ZMEURÍȘ, zmeurișuri, s. n. Loc pe care cresc, spontan sau cultivat, (mulți) zmeuri; zmeuret. [Pr.: zme-u-] – Zmeur + suf. -iș.

ZMEURÍȘ, zmeurișuri, s. n. Loc pe care crește multă zmeură; zmeuret. Aci fusese pădure; e acum pămînt pleș cu zmeuriș. C. PETRESCU, Î. II 202. Scoborii în zmeurișul din care Pisicuța nu-și arăta pe deasupra decît numai vîrful urechilor. HOGAȘ, M. N. 163. Mi-aduc aminte că l-am întîlnit odată prin zmeuriș. CREANGĂ, P. 31. – Variantă: smeuríș s. n.

ZMEURÍȘ, zmeurișuri, s. n. Loc pe care crește multă zmeură. [Var.: smeuríș s. n.] – Din zmeur + suf. -iș.

ZMEURÍȘ ~uri n. Loc unde cresc (mulți) zmeuri. [Sil. zme-u-] /zmeur + suf. ~iș

SMEURÍȘ s. n. v. zmeuriș.

SMEURÍȘ s. n. v. zmeuriș.

smeuriș n. loc semănat cu smeuri: l’am întâlnit prin smeuriș CR.

smeuríș n., pl. urĭ (d. smeură). Loc unde crește multă smeură. – Și zm- (VR. 1923, 4, 22). V. muriș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zmeuriș (zme-u-) s. n., pl. zmeurișuri

zmeuríș s. n. (sil. zme-u-), pl. zmeuríșuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZMEURÍȘ2 s. m. (Trans., Bucov.) Zmeurică. (zmeură + suf. -iș)

SMEURÍȘ2 s. m. (Trans., Bucov.; Var.) Zmeuriș2.

Intrare: zmeuriș
  • silabație: zme-u-riș info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmeuriș
  • zmeurișul
  • zmeurișu‑
plural
  • zmeurișuri
  • zmeurișurile
genitiv-dativ singular
  • zmeuriș
  • zmeurișului
plural
  • zmeurișuri
  • zmeurișurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smeuriș
  • smeurișul
  • smeurișu‑
plural
  • smeurișuri
  • smeurișurile
genitiv-dativ singular
  • smeuriș
  • smeurișului
plural
  • smeurișuri
  • smeurișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zmeuriș, zmeurișurisubstantiv neutru

  • 1. Teren pe care crește spontan sau se cultivă zmeura. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: zmeuret
    • format_quote Aci fusese pădure; e acum pămînt pleș cu zmeuriș. C. PETRESCU, Î. II 202. DLRLC
    • format_quote Scoborîi în zmeurișul din care Pisicuța nu-și arăta pe deasupra decît numai vîrful urechilor. HOGAȘ, M. N. 163. DLRLC
    • format_quote Mi-aduc aminte că l-am întîlnit odată prin zmeuriș. CREANGĂ, P. 31. DLRLC
etimologie:
  • Zmeur + sufix -iș. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.