ZMEURIȘ, zmeurișuri, s. n. Loc pe care crește multă zmeură; zmeuret. Aci fusese pădure; e acum pămînt pleș cu zmeuriș. C. PETRESCU, Î. II 202. Scoborii în zmeurișul din care Pisicuța nu-și arăta pe deasupra decît numai vîrful urechilor. HOGAȘ, M. N. 163. Mi-aduc aminte că l-am întîlnit odată prin zmeuriș. CREANGĂ, P. 31. – Variantă: smeuriș s. n.