2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZIMOGÉN, -Ă, zimogeni, -e, s. n., adj. (Biol.) 1. S. n. Formă inactivă a unei enzime. 2. Adj. (Despre celule, glande) Care produce enzime; (despre bacterii) care produce fermentație. – Din fr. zymogène.

zimogen, ~ă [At: CADE / Pl: ~i, ~e / E: fr zymogène] (Blg) 1 a (D. bacterii) Care produce fermentație Si: enzimatic. 2 sn Formă inactivă a unei enzime.

zimogen, -ă adj., s.n. (biochim.) 1 adj. (despre celule, glande) Care produce enzime. ♦ (despre bacterii) Care produce fermentație; fermentativ. 2 s.n. (mai ales la pl.) Principii inactive ale unei enzime, care se pot transforma în compuși activi prin acțiunea activatorilor. • pl. -i, -e. /<fr. zymogène; cf. gr. ζύμη „ferment”, γίγνομαι „a lua naștere”.

ZIMOGÉN, -Ă adj. (Biol.; despre bacterii) Care produce fermentație. // s.n. Forma inactivă a unei enzime. [< fr. zymogène, cf. gr. zyme – ferment, gennan – a produce].

ZIMOGÉN2, -Ă, zimogéni, -e, adj. (Despre celule, glande) Care produce enzime; (despre bacterii) care produce fermentație; fermentativ. [morf. DOOM]

*zimogén, -ă adj. (zimo- din zimologie și -gen din idrogen). Chim. Care face să fermenteze: microb zimogen.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zimogén adj. m., pl. zimogéni; f. zimogénă, pl. zimogéne

zimogén adj. m., pl. zimogéni; f. sg. zimogénă, pl. zimogéne


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ZIMO- „ferment, fermentație”. ◊ gr. zyme „drojdie, ferment” > fr. zymo-, engl. id., it. zimo- > rom. zimo-.~gen (v. -gen1), adj., (despre bacterii) care produce fermentație; ~geneză (v. -geneză), s. f., totalitate a proceselor biochimice care duc la sinteza enzimelor; ~genic (v. -genic), adj., (despre bacterii) care produce enzime; ~liză (v. -liză), s. f., dezintegrare a substanțelor sub acțiunea enzimelor; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul fermenților; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., tehnică a producerii procesului de fermentație; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a fermenților în scop terapeutic.[1] modificată

  1. eroare de tipar: ~tehnic (v. -tehnic) → ~tehnie (v. -tehnie) — Ladislau Strifler
Intrare: zimogenă
zimogenă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zimogen (adj.)
zimogen1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zimogen
  • zimogenul
  • zimogenu‑
  • zimoge
  • zimogena
plural
  • zimogeni
  • zimogenii
  • zimogene
  • zimogenele
genitiv-dativ singular
  • zimogen
  • zimogenului
  • zimogene
  • zimogenei
plural
  • zimogeni
  • zimogenilor
  • zimogene
  • zimogenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zimogen (adj.)

  • 1. biologie (Despre celule, glande) Care produce enzime; (despre bacterii) care produce fermentație.
    surse: DEX '09 DN DETS

etimologie: