opțiuni

11 definiții pentru zigomă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZIGÓMĂ, zigome, s. f. Prelungire a osului temporal, care leagă acest os cu osul molar; os zigomatic. – Din fr. zygoma.

ZIGÓMĂ, zigome, s. f. Prelungire a osului temporal, care leagă acest os cu osul molar; os zigomatic. – Din fr. zygoma.

zigomă sf [At: ANTONESCU, D. / Pl: ~me / E: fr zygoma] Prelungire a osului temporal prin care acesta se leagă de osul molar Si: zigomatic (4-5).

ZIGÓMĂ s. f. Prelungire a osului temporal care leagă acest os cu osul malar.

ZIGÓMĂ s. f. Prelungire a osului temporal care leagă acest os cu osul molar. – Fr. zygoma (< gr.).

ZIGÓMĂ s.f. (Anat.) Prelungire a osului temporal. [< fr., gr. zygoma].

ZIGÓMĂ, zigóme, s. f. Os pereche care constituie umerii obrajilor; os molar1. [g.-d. art. zigómei] (din fr. zygoma) [morf. DOOM]

*zigómă f., pl. e (vgr. zýgoma). Anat. Un os dintre umeriĭ fețeĭ și ureche.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zigómă s. f., g.-d. art. zigómei; pl. zigóme

zigómă s. f., g.-d. art. zigómei; pl. zigóme


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZIGÓMĂ s. (ANAT.) os molar, os zigomatic.

ZIGOMĂ s. (ANAT.) os malar, os zigomatic.

Intrare: zigomă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zigomă
  • zigoma
plural
  • zigome
  • zigomele
genitiv-dativ singular
  • zigome
  • zigomei
plural
  • zigome
  • zigomelor
vocativ singular —
plural —

zigomă

  • 1. Prelungire a osului temporal, care leagă acest os cu osul molar; os zigomatic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • diferențiere Os pereche care constituie umerii obrajilor; os molar (1.).
    surse: MDN '00

etimologie: