10 definiții pentru zgârietură zgărietură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGÂRIETÚRĂ, zgârieturi, s. f. Tăietură superficială sau urmă pe suprafața unui obiect făcută de un corp ascuțit și dur; rană ușoară, urmă lăsată pe piele de unghii, de gheare sau de un corp ascuțit. [Pr.: -ri-e-] – Zgâria + suf. -ătură.

ZGÂRIETÚRĂ, zgârieturi, s. f. Tăietură superficială sau urmă pe suprafața unui obiect făcută de un corp ascuțit și dur; rană ușoară, urmă lăsată pe piele de unghii, de gheare sau de un corp ascuțit. [Pr.: -ri-e-] – Zgâria + suf. -ătură.

ZGÂRIETÚRĂ, zgârieturi, s. f. Tăietură superficială pe suprafața unui obiect făcută de un corp ascuțit și dur; rană ușoară, urmă lăsată pe piele de unghii, de gheare sau de un corp ascuțit. ♦ (Rar) Arătură superficială, făcută numai la suprafață. – Din zgâria + suf. -(ă)tură.

ZGÂRIETÚRĂ ~i f. 1) Rană ușoară făcută cu unghiile, cu ghearele sau cu un obiect ascuțit. 2) Urmă pe suprafața unui obiect, produsă de ceva ascuțit. [G.-D. zgârieturii; Sil. -ri-e-] /a zgâria + suf. ~tură

ZGÎRIETÚRĂ, zgîrieturi, s. f. Tăietură sau urmă superficială făcută pe suprafața unui obiect de un. corp ascuțit mai dur; rană ușoară sau urmă liniară lăs ată pe piele de unghii, de gheare sau de un obiect ascuțit. Pe frunte avea o zgîrietură lungă. DUMITRIU, N. 40. Era roșu tot de zgîrieturi și de înțepături. GALACTION, O. I 300. ♦ Fig. (Rar) Arătură superficială. La întorsul unei arături «Te poți mulțămi numai cu o zgîrietură»... lucru ce nu se poate ierta la aratul obișnuit. PAMFILE, A. R. 55. – Variantă: zgărietúră (ȘEZ. I 82) s. f.

sgârietură f. rană ușoară din sgâriere și urma ce lasă.

zgîrietúră f., pl. ĭ. Rezultatu zgîrieriĭ: copiiĭ s’aŭ jucat cu pisicile și s’aŭ ales cu cîteva zgîrieturĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zgârietúră (-ri-e-) s. f., g.-d. art. zgârietúrii; pl. zgârietúri

zgârietúră s. f. (sil. -ri-e-), g.-d. art. zgârietúrii; pl. zgârietúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZGÂRIETÚRĂ s. crestătură, scrijeleală, serijelitură, (Transilv. și Maram.) sferditură. (O ~ pe suprafața băncii.)

ZGÎRIETU s. crestătură, scrijeleală, scrijelitură, (Transilv. și Maram.) sferditură. (O ~ pe suprafața băncii.)

Intrare: zgârietură
zgârietură substantiv feminin
  • silabație: zgâ-ri-e-tu-ră
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgârietu
  • zgârietura
plural
  • zgârieturi
  • zgârieturile
genitiv-dativ singular
  • zgârieturi
  • zgârieturii
plural
  • zgârieturi
  • zgârieturilor
vocativ singular
plural
zgărietură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgărietu
  • zgărietura
plural
  • zgărieturi
  • zgărieturile
genitiv-dativ singular
  • zgărieturi
  • zgărieturii
plural
  • zgărieturi
  • zgărieturilor
vocativ singular
plural

zgârietură zgărietură

  • 1. Tăietură superficială sau urmă pe suprafața unui obiect făcută de un corp ascuțit și dur; rană ușoară, urmă lăsată pe piele de unghii, de gheare sau de un corp ascuțit.
    exemple
    • Pe frunte avea o zgîrietură lungă. DUMITRIU, N. 40.
      surse: DLRLC
    • Era roșu tot de zgîrieturi și de înțepături. GALACTION, O. I 300.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat rar Arătură superficială.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • La întorsul unei arături «te poți mulțămi numai cu o zgîrietură»... lucru ce nu se poate ierta la aratul obișnuit. PAMFILE, A. R. 55.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Zgâria + sufix -ătură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX