2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zgârcea sf [At: (a. 1652) TDRG / Pl: ~celi / E: zgârci2 + -eală] 1 (Reg) Cârcel (1). 2 (Îrg) Zgârcenie (2).

ZGÂRCÉNIE s. f. Însușirea de a fi zgârcit; caracterul omului zgârcit; avariție, calicenie. – Zgârci2 + suf. -enie.

zgârcenie sf [At: HELIADE, L. B. I, 139/9 / Pl: ~ii / E: zgârci3 + -enie] 1 Trăsătură de caracter specifică omului zgârcit (5) Si: zgârcitură (1). 2 Pasiune de a aduna bani, bogății prin diferite privațiuni, prin economii exagerate etc. Si: avariție, calicenie (3), calicie (3), (liv) parcimonie, (rar) meschinărie (1), (pfm) cărpănoșie (1), (îrg) zgârcitură (4), zgârceală (2), (înv) scumpătate (1), scumpenie (1), scumpete (1), scumpie1 (1), (înv) zgârcire (3), (reg) zgârciogeală (3), zgârnăială, zgârță (5). 3 (Îlav) Cu ~ (Exagerat de) economic (4) Si: cumpătat2 (12), echilibrat (3), înfrânat, măsurat (3), moderat (1), (liv) parcimonios. 4 (Îal)În cantitate mică. 5 (Îal) Fără a exagera (în minus sau în plus) Si: cumpătat2 (13).

zgîrcea s.f. (înv., reg.) Zgîrcenie. • pl. -eli. /zgîrci2 + -eală.

zgîrcenie s.f. Însușirea de a fi zgîrcit; caracterul omului zgîrcit; avariție, (înv., reg.) zgîrceală, zgîrcitură. Zgîrcenia lui mă dezgusta (STANCU). ◊ Loc.adv. Cu zgîrcenie = (exagerat de) economic; în cantitate mică; fară a exagera (în minus sau în plus). Turna vin în pahare cu zgîrcenie. • pl. -ii. g.-d. -iei. /zgîrci2 + -enie.

ZGÂRCÉNIE, zgârcenii, s. f. Însușirea de a fi zgârcit; caracterul omului zgârcit; avariție, calicenie. – Zgârci2 + suf. -enie.

ZGÎRCÉNIE, zgîrcenii, s. f. Însușirea de a fi zgîrcit; avariție, calicie. A fost socotit printre oamenii cei mai bogați. Zgîrcenia lui a rămas proverbială. REBREANU, R. I 54. Era foarte iubitor de aur împăratul acela, și se-mpînzise pomina-n lume despre grozava lui zgîrcenie. VLAHUȚĂ, O. A. I 217. ◊ Fig. Astfel vedem fiarele cele mai rele supuse la o lege ce regulează cu mare zgîrcenie reproducția lor. BOLINTINEANU, O. 414.

ZGÂRCÉNIE, zgârcenii, s. f. Înclinația de a fi zgârcit; patima zgârcitului; avariție. – Din zgârci + suf. -enie.

ZGÂRCÉNIE f. 1) Caracter zgârcit; avariție; calicie. 2) Persoană zgârcită. [G.-D. zgârceniei; Sil. -ni-e] /a (se) zgârci + suf. ~enie

sgârcenie f. avariție. [Lit. contracțiune a sgârciurilor].

zgîrcénie f. (d. a se zgîrci). Avariție, defectu de a fi zgîrcit. – Vechĭ și zgîrceálă, pl. elĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zgârcénie (-ni-e) s. f., art. zgârcénia (-ni-a), g.-d. zgârcénii, art. zgârcéniei

zgârcénie s. f. (sil. -ni -e), art. zgârcénia (sil. -ni-a), g.-d. zgârcénii, art. zgârcéniei; pl. zgârcénii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZGÂRCÉNIE s. avariție, calicenie, calicie, (livr.) parcimonie, (rar) meschinărie, (pop.) scumpenie, (pop. și fam.) cărpănoșenie, cărpănoșie, (înv.) cumplitate, scumpătate, scumpete, scumpie. (E de-o ~ proverbială.)

ZGÎRCENIE s, avariție, calicenie, calicie, (livr.) parcimonie, (rar) meschinărie, (pop.) scumpenie, (pop. și fam.) cărpănoșie, (înv.) cumplitate, scumpătate, scumpete, scumpie. (E de-o ~ proverbială.)

Zgârcenie ≠ galantomie, mărinimie


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ZGÎRCENIE. Subst. Zgîrcenie, zgîrcire, avariție, parcimonie (livr.), cărpănoșie (depr.), calicie, calicenie (rar), cumplitate (înv.). Rapacitate (livr.), cupiditate (livr.), aviditate (peior.), lăcomie, voracitate (fig.), arghirofilie (livr.). Zgîrcit, zgîrciob (fam.), harpagon, zgîrîie-brînză, brînză-n sticlă, avar, cărpănos (depr.), calic; arghirofil (livr.). Adj. Zgîrcit, avar, parcimonios (livr.), cărpănos (depr.), calicesc (rar), cupit (reg.), hîrsit (reg.), cumplit (înv.). Rapace (livr.), cupid (livr.), avid (peior.), lacom, hrăpăreț, hapsîn, apucător (fig.). Vb. A fi zgîrcit, a lega paraua cu zece noduri, a linge melesteul, a tăia firul de mălai în opt, a fi cumplit la bani, a avea mînă scurtă, a avea nouă băieri la pungă, a-și mînca de sub unghie, a suge de sub unghii, a coase petic la petic, a da oțet mîții; a se zgîrci, a se scumpi, a se calici, a se hîrsi (reg.), a da ca din ochii lui. Adv. Cu zgîrcenie, cu țîrîita. V. aviditate, economie.

Intrare: zgârceală
zgârceală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zgârcenie
zgârcenie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgârcenie
  • zgârcenia
plural
  • zgârcenii
  • zgârceniile
genitiv-dativ singular
  • zgârcenii
  • zgârceniei
plural
  • zgârcenii
  • zgârceniilor
vocativ singular
plural
zgârceală substantiv feminin
substantiv feminin (F57)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgârcea
  • zgârceala
plural
  • zgârceli
  • zgârcelile
genitiv-dativ singular
  • zgârceli
  • zgârcelii
plural
  • zgârceli
  • zgârcelilor
vocativ singular
plural

zgârcenie zgârceală

etimologie:

  • Zgârci2 + sufix -enie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX