15 definiții pentru zgâi zgâmui (2)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGÂÍ, zgâiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A deschide tare, a căsca, a holba ochii; a se uita cu insistență, a privi lung, a se uita cu ochii mari. 2. Refl. A se strâmba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor. – Din zgău.

ZGÂÍ, zgâiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A deschide tare, a căsca, a holba ochii; a se uita cu insistență, a privi lung, a se uita cu ochii mari. 2. Refl. A se strâmba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor. – Din zgău.

ZGÂÍ, zgâiesc, vb. IV. 1. Tranz. A deschide tare, a căsca, a holba ochii. ♦ Refl. A se uita cu insistență, a privi lung, a se uita cu ochii mari; a se holba. 2. Refl. A se strâmba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor. – Din zgău.

A SE ZGÂÍ mă ~iésc intranz. fam. 1) A se uita cu ochii larg deschiși (cu insistență și cu prea mare curiozitate); a se holba. 2) A-și schimba expresia normală a feței (în mod voit sau involuntar); a face grimase; a se strâmba; a se sluți; a se schimonosi. /Din zgău

A ZGÂÍ ~iésc tranz. fam. (ochii) A deschide larg (de mirare, de curiozitate, de nedumerire etc.); a holba. /Din zgău

sgâì v. a deschide tare ochii (de mirare). [Origină necunoscută].

zgîĭésc v. tr. (cp. cu răzgîĭ și cu sîrb. gajati, gojiti, a nutri). Fam. Vulg. Holbez ochiĭ, mă uĭt uĭmit. V. refl. Ce te zgîĭeștĭ la mine, mă? V. zgîmboĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zgâí (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgâiésc pl. imperf. 3 sg. zgâiá; conj. prez. 3 să zgâiáscă

zgâí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgâiésc, imperf. 3 sg. zgâiá; conj. prez. 3 sg. și pl. zgâiáscă

zgîi (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zgîiesc, conj. zgîiască)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZGÂÍ vb. 1. v. holba. 2. a se chiorî, a se holba, (reg.) a se hlizi. (Ce te ~ așa la mine?)

ZGÎI vb. 1. a (se) bulbuca, a (se) căsca, a (se) holba, a (se) mări, a (se) umfla, (pop. și fam.) a (se) beli, a (se) bleojdi, (pop.) a (se) boboșa, a (se) bolboșa, (reg.) a (se) boldi, a (se) bolovăni, (Transilv.) a (se) zgăura, (Ban.) a (se) zgîmboia. (A-și ~ ochii.) 2. a se chiorî, a se holba, (reg.) a se hlizi. (Ce te ~ așa la mine?)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZGÂÍ, zgâiésc, vb. IV. ~ (din zgău; sau din sl. zijati, zijaią = a deschide; sau din lat. *excăvīre)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zgâí, zgâiesc, vb. refl. – 1. A se holba, a se uita cu insistență. 2. A se strâmba. – Din zgău „uter, matrice” (DLRM, DEX, MDA).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

zgâi, zgâiesc v. r. a privi insistent

Intrare: zgâi
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâi
  • zgâire
  • zgâit
  • zgâitu‑
  • zgâind
  • zgâindu‑
singular plural
  • zgâiește
  • zgâiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgâiesc
(să)
  • zgâiesc
  • zgâiam
  • zgâii
  • zgâisem
a II-a (tu)
  • zgâiești
(să)
  • zgâiești
  • zgâiai
  • zgâiși
  • zgâiseși
a III-a (el, ea)
  • zgâiește
(să)
  • zgâiască
  • zgâia
  • zgâi
  • zgâise
plural I (noi)
  • zgâim
(să)
  • zgâim
  • zgâiam
  • zgâirăm
  • zgâiserăm
  • zgâisem
a II-a (voi)
  • zgâiți
(să)
  • zgâiți
  • zgâiați
  • zgâirăți
  • zgâiserăți
  • zgâiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgâiesc
(să)
  • zgâiască
  • zgâiau
  • zgâi
  • zgâiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâmui
  • zgâmuire
  • zgâmuit
  • zgâmuitu‑
  • zgâmuind
  • zgâmuindu‑
singular plural
  • zgâmuiește
  • zgâmuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgâmuiesc
(să)
  • zgâmuiesc
  • zgâmuiam
  • zgâmuii
  • zgâmuisem
a II-a (tu)
  • zgâmuiești
(să)
  • zgâmuiești
  • zgâmuiai
  • zgâmuiși
  • zgâmuiseși
a III-a (el, ea)
  • zgâmuiește
(să)
  • zgâmuiască
  • zgâmuia
  • zgâmui
  • zgâmuise
plural I (noi)
  • zgâmuim
(să)
  • zgâmuim
  • zgâmuiam
  • zgâmuirăm
  • zgâmuiserăm
  • zgâmuisem
a II-a (voi)
  • zgâmuiți
(să)
  • zgâmuiți
  • zgâmuiați
  • zgâmuirăți
  • zgâmuiserăți
  • zgâmuiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgâmuiesc
(să)
  • zgâmuiască
  • zgâmuiau
  • zgâmui
  • zgâmuiseră
verb (VT343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zgâmui
  • zgâmuire
  • zgâmuit
  • zgâmuitu‑
  • zgâmuind
  • zgâmuindu‑
singular plural
  • zgâmuie
  • zgâmuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zgâmui
(să)
  • zgâmui
  • zgâmuiam
  • zgâmuii
  • zgâmuisem
a II-a (tu)
  • zgâmui
(să)
  • zgâmui
  • zgâmuiai
  • zgâmuiși
  • zgâmuiseși
a III-a (el, ea)
  • zgâmuie
(să)
  • zgâmuie
  • zgâmuia
  • zgâmui
  • zgâmuise
plural I (noi)
  • zgâmuim
(să)
  • zgâmuim
  • zgâmuiam
  • zgâmuirăm
  • zgâmuiserăm
  • zgâmuisem
a II-a (voi)
  • zgâmuiți
(să)
  • zgâmuiți
  • zgâmuiați
  • zgâmuirăți
  • zgâmuiserăți
  • zgâmuiseți
a III-a (ei, ele)
  • zgâmuie
(să)
  • zgâmuie
  • zgâmuiau
  • zgâmui
  • zgâmuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zgâi zgâmui (2)

  • 1. tranzitiv reflexiv popular familiar A deschide tare, a căsca, a holba ochii; a se uita cu insistență, a privi lung, a se uita cu ochii mari.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX sinonime: holba
  • 2. reflexiv A se strâmba, a se schimonosi, a se uita batjocoritor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

etimologie:

  • zgău
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX