6 definiții pentru zencuire

Explicative DEX

ZENCUIRE, zencuiri, s. f. Operație din procesul de tăbăcire vegetală care constă în menținerea pieilor așezate în straturi orizontale în bazine de beton umplute cu zemuri tratate cu tananți, mai concentrate decât cele folosite la pretăbăcire. – Et. nec.

ZENCUIRE, zencuiri, s. f. Operație din procesul de tăbăcire vegetală care constă în menținerea pieilor așezate în straturi orizontale în bazine de beton umplute cu zemuri tratate cu tananți, mai concentrate decât cele folosite la pretăbăcire. – Et. nec.

zencuire sf [At: LTR2 / Pl: ~ri / E: ger Senkung, rs зенкование] 1 Operație de executare a unei fațete oblice la muchiile unei piese sau la extremitatea unui aliaj, în scopul ușurării montajului și al înlăturării marginilor ascuțite ale piesei. 2 Operație în procesul de tăbăcire vegetală, care constă în menținerea pieilor așezate în straturi orizontale în bazine de beton umplute cu zemuri tanante (mai concentrate decât cele folosite la pretăbăcire).

zencuire s.f. 1 (tăb.) Operație în procesul de tăbăcire vegetală, care constă în menținerea pieilor, așezate în straturi orizontale, în bazine de beton umplute cu zemuri tratate cu tananți mai concentrate decît cele folosite la pretăbăcire. 2 (tehn.) Operație de executare a unei fațete oblice la muchiile unei piese sau la extremitatea unui aliaj, în scopul ușurării montajului și al înlăturării marginilor ascuțite ale piesei. • pl. -i. /<germ. Senkung.

Ortografice DOOM

zencuire s. f., g.-d. art. zencuirii; pl. zencuiri

zencuire s. f., g.-d. art. zencuirii; pl. zencuiri

zencuire s. f., g.-d. art. zencuirii; pl. zencuiri

Intrare: zencuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zencuire
  • zencuirea
plural
  • zencuiri
  • zencuirile
genitiv-dativ singular
  • zencuiri
  • zencuirii
plural
  • zencuiri
  • zencuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zencuire, zencuirisubstantiv feminin

  • 1. Operație din procesul de tăbăcire vegetală care constă în menținerea pieilor așezate în straturi orizontale în bazine de beton umplute cu zemuri tratate cu tananți, mai concentrate decât cele folosite la pretăbăcire. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.