8 definiții pentru zdrobitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZDROBITÚRĂ, zdrobituri, s. f. (Rar) Sfarâmătură, strivitură; rană produsă prin zdrobire. – Zdrobi + suf. -tură.

ZDROBITÚRĂ, zdrobituri, s. f. (Rar) Sfărâmătură, strivitură[1]; rană produsă prin zdrobire. – Zdrobi + suf. -tură.

  1. Strivitură nu figurează în DEX. — gall

ZDROBITÚRĂ, zdrobituri, s. f. (Rar) Sfărâmătură, strivitură[1]; rană. – Din zdrobi + suf. -(i)tură.[1]

  1. [1]Strivitură nu figurează în DLRM. — gall

zdrobitúră f., pl. ĭ. Lucru zdrobit. Zdrobire.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zdrobitúră (rar) s. f., g.-d. art. zdrobitúrii; pl. zdrobitúri

zdrobitúră s. f., g.-d. art. zdrobitúrii; pl. zdrobitúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZDROBITÚRĂ s. v. sfărâmătură, strivitură.

zdrobitu s. v. SFĂRÎMĂTURĂ. STRIVITURĂ.

Intrare: zdrobitură
zdrobitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrobitu
  • zdrobitura
plural
  • zdrobituri
  • zdrobiturile
genitiv-dativ singular
  • zdrobituri
  • zdrobiturii
plural
  • zdrobituri
  • zdrobiturilor
vocativ singular
plural

zdrobitură

etimologie:

  • Zdrobi + sufix -tură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM