16 definiții pentru zdrăngănel zdrângănel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZDRĂNGĂNÉL, zdrăngănei, s. m. (Pop.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănél s. m.] – Contaminare între zdrăngăni și clopoțel.

zdrăngănel [At: DDRF / V: (pop) ~ncă~, zdrân~ / S și: sd~ / Pl: ~i și ~e / E: ctm zdrăngăni și clopoțel)] 1 sm și (rar) sn (Pop; mpl) Zurgălău (1). 2 sn (Fam; lpl) Podoabe (1).

zdrăngănel s.m. 1 (pop.) Clopoțel, zurgălău. 2 (fam.; lapl.) Podoabă. Cu atîtea zdrăngănele pe tine parcă ești o capră de Anul nou. • pl. -ei. și zdrîngănel s.m. /zdrăngăni + clopoțel, prin contaminare.

ZDRĂNGĂNÉL zdrăngănei, s. m. (Reg.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănél s. m.] – Contaminare între zdrăngăni și clopoțel.

ZDRĂNGĂNÉL, zdrăngănei, s. m. (Mai ales la pl.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. (Atestat în forma zdrîngănel) S-a-ntins poporul adunat, Să joace-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrîngăneii la opinci, Ca-n port de sat. COȘBUC, P. I 57. – Variantă: zdrîngănél s. m.

ZDRĂNGĂNÉL, zdrăngănei, s. m. Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănél s. m.] – Din zdrăngăni + [clopoț]el.

ZDRÂNGĂNÉL s. m. v. zdrăngănel.

ZDRÂNGĂNÉL s. m. v. zdrăngănel.

ZDRÂNGĂNÉL s. m. v. zdrăngănel.

zdrîngănel s.m. v. zdrăngănel.

ZDRÎNGĂNÉL s. m. v. zdrăngănel.

sdrăngănei m. pl. clopoței: cu sdrăngănei la opinci COȘBUC.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zdrăngănél (pop.) s. m., pl. zdrăngănéi, art. zdrăngănéii

zdrăngănél s. m., pl. zdrăngănéi, art. zdrăngănéii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZDRĂNGĂNÉL s. v. clopoțel, zurgălău.

zdrăngănel s. v. CLOPOȚEL. ZURGĂLĂU.

Intrare: zdrăngănel
zdrăngănel substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrăngănel
  • zdrăngănelul
  • zdrăngănelu‑
plural
  • zdrăngănei
  • zdrăngăneii
genitiv-dativ singular
  • zdrăngănel
  • zdrăngănelului
plural
  • zdrăngănei
  • zdrăngăneilor
vocativ singular
plural
zdrângănel substantiv masculin
substantiv masculin (M12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zdrângănel
  • zdrângănelul
  • zdrângănelu‑
plural
  • zdrângănei
  • zdrângăneii
genitiv-dativ singular
  • zdrângănel
  • zdrângănelului
plural
  • zdrângănei
  • zdrângăneilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zdrăngănel zdrângănel

  • 1. popular Clopoțel mic și rotund.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: clopoțel zurgălău attach_file un exemplu
    exemple
    • S-a-ntins poporul adunat, Să joace-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrîngăneii la opinci, Ca-n port de sat. COȘBUC, P. I 57.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Contaminare între zdrăngăni și clopoțel.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM