17 definiții pentru zapis

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZÁPIS, zapise, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Din sl. zapisŭ.

ZÁPIS, zapise, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Din sl. zapisŭ.

zápis sn [At: (a. 1600) CUV. D. BĂTR. I, 100/30 / V: ~pes, (înv) sf, (reg) ~t / A și: zapís / Pl: ~e și ~uri / E: slv записъ] 1 (Îvp) Dovadă scrisă Si: act (4), certificat (1), document (1), (îrg) zapiscă (1). 2 (Înv; îs) ~ de frăție Contract. 3 (Îvr) Testament (1).

zapis s.n. (înv.) Document, înscris, act. Nu avea nici un fel de zapis (CA. PETR.). ◊ Zapis de datorie v. datorie. ◊ Fig. Pe zapisele lumii s-a șters sub lacrimi scrisul (VOIC.). • pl. -e. /<slav. запись.

ZÁPIS, zapise, s. n. (Învechit) Dovadă scrisă, document; înscris, l-a mai venit necăjitului inima la loc. Pîrcălăbia era aproape, în celălalt capăt al medeanului, și au făcut zapis. SADOVEANU, D. P. 153. Nu putu dovedi că el e proprietarul locului, căci nu avea nici un fel de zapis. CAMIL PETRESCU, O. II 89. Să fie știut, prin acest zapis de veșnică vînzare, că eu, Pepelea, am vîndut d-sale, giupînului Arvinte, casa mea ce-o am de la părinți și că am primit toți banii. ALECSANDRI, T. I 319. Între oamenii cinstiți vorba e zapis. PĂSCULESCU, L. P. 112.

ZÁPIS, zapisuri, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Slav (v. sl. zapisŭ).

ZÁPIS ~e n. înv. Act (de vânzare sau cumpărare); document. /<sl. zapisu

zàpis n. act de cumpărare sau de vânzare (între răzeși). [Slav. ZAPISŬ, înscris].

zápis n., pl. e (vsl. za-pisŭ. V. ispisoc, opis). Rar azĭ. Contract, act scris. V. zdelcă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZÁPIS s. v. act, document, dovadă, hârtie, izvor, înscris, piesă.

zapis s. v. ACT. DOCUMENT. DOVADĂ. HÎRTIE. IZVOR. ÎNSCRIS. PIESĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

zápis (-se), s. n. – Document, înscris. Sl. zapisŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 228; Conev 79), cf. pisanie.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zapís, zapise, zapisuri, s.n. – (înv.) Document, înscris: „...care a făcut zapis cu dracul” (Bilțiu, 1999: 390). – Din sl. zapisǔ „înscris” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DLRM, DEX, MDA).

Intrare: zapis
zapis1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zapis
  • zapisul
  • zapisu‑
plural
  • zapise
  • zapisele
genitiv-dativ singular
  • zapis
  • zapisului
plural
  • zapise
  • zapiselor
vocativ singular
plural
zapis2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DLRM
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zapis
  • zapisul
  • zapisu‑
plural
  • zapisuri
  • zapisurile
genitiv-dativ singular
  • zapis
  • zapisului
plural
  • zapisuri
  • zapisurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zapis, zapisesubstantiv neutru

  • 1. învechit Dovadă scrisă. DEX '09 DLRLC DLRM NODEX
    • format_quote l-a mai venit necăjitului inima la loc. Pîrcălăbia era aproape, în celălalt capăt al medeanului, și au făcut zapis. SADOVEANU, D. P. 153. DLRLC
    • format_quote Nu putu dovedi că el e proprietarul locului, căci nu avea nici un fel de zapis. CAMIL PETRESCU, o. II 89. DLRLC
    • format_quote Să fie știut, prin acest zapis de veșnică vînzare, că eu, Pepelea, am vîndut d-sale, giupînului Arvinte, casa mea ce-o am de la părinți și că am primit toți banii. ALECSANDRI, T. I 319. DLRLC
    • format_quote Între oamenii cinstiți vorba e zapis. PĂSCULESCU, L. P. 112. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.