2 intrări

32 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zăva2 sf vz zăvează

zăva1 sf [At: CHEST. V/17 / Pl: ? / E: ns cf vedea] (Reg) Lumină dată de foc.

zăvadă f. adăpost de iarnă pentru vite: zăvada se mai numește și perdea. [Rus. ZAVIESA, perdea: forma zăvadă e abstrasă. din pl. zăvezi].

ZĂVEÁZĂ, zăveze, s. f. (Înv.) 1. Perdea. 2. Covor care se pune pe perete; scoarță [Pl. și: zăvezi] – Din sl. zavĕsa.

zăvea sf [At: CORESI, EV. 36 / V: (rar) zavaz sn, (înv) ~vasă, zacheză, zaveasă, zave, (reg) ~adă, ~zdă, zaveazdă, ~vadă, ~vastă, ~vastră, ~vatră, zavatră, ~voadă, zaveadă, zaveză, săvadă, azăva / Pl: ~ezi, ~eze / E: vsl завеаза] 1 (Înv) Draperie (la ușa bisericilor). 2 (Înv; pex) Perdea. 3 (Reg) Covor care se pune pe perete Si: scoarță. 4 (Reg; îf zăvadă) Fotă (3). 5 (Rar; csnp; îf zavaz) „Haină femeiască”. 6 (Rar; csnp; îf zavaz) Fața de la haină. 7 (Îvp) Gard din trestie legată pe pari orizontali construit la stână sau pe câmp pentru a servi drept adăpost contra vântului. 8 (Reg) Adăpost (1) (pe câmp). 9 (Reg; îf zavatră) Loc unde se adună seara lucrătorii din pădure. 10 (Reg) Colibă a ciobanului la stână. 11 (Reg; îf zăvoadă) Agățătoare în care ciobanii pun hainele și rufele la uscat Si: (reg) zăvodar1 (2), zăvor (4).

zăvea s.f. 1 (înv.) Perdea. 2 (reg.) Covor care se pune pe perete; scoarță. 3 (înv., pop.) Apărătoare (la stînă sau la cîmp) contra vîntului. 4 (reg.) Colibă a ciobanului la stînă. 5 (reg.; în forma zăvoadă) Agățătoare în care ciobanii pun hainele și rufele la uscat. • pl. -eze. și (reg.) zăvasă, zăvastă, zăveazdă, zăvoadă s.f. /<sl. veche завѣса.

ZĂVEÁZĂ, zăveze, s. f. (Înv.) 1. Perdea. 2. Covor care se pune pe perete; scoarță. – Din sl. zavĕsa.

ZĂVEÁZĂ, zăveze, s. f. (Învechit și regional) 1. Gard improvizat la cîmp, ca adăpost; perdea. Ambele vînători de care avem aci a vorbi sînt coprinse în două cadre pătrate, închipuind țarcuri îngrădite cu tar aci, de care stau atîrnate zăveze ori perdele, spre a încinge tot ocolul unde se petrece vînătoarea. ODOBESCU, S. III 109. Covor care se pune pe perete, scoarță. (Atestat în forma zaveză) Pereții sînt acoperiți cu zaveze și împodobiți jur împrejur cu fel de fel de case. SLAVICI, N. I 96. – Variante: zavéză, zăvádă (la CADE) s. f.

ZĂVEÁZĂ, zăveze, s. f. (Înv.) 1. Perdea. 2. Covor care se pune pe perete; scoarță. – Slav (v. sl. zavĕsa).

ZĂVEÁZĂ ~éze f. înv. 1) Bucată de țesătură care se pune la ferestre (uneori la uși, la paturi) drept podoabă, pentru a împiedica pătrunderea luminii sau pentru a ascunde ceva vederii; perdea. 2) Covor de lână care se pune pe perete; scoarță. /<sl. zavĕsa

zaveádă și -eásă, V. zăveasă.

zăveásă și za- f., pl. ese (vsl. bg. rus. zavĭesa, perdea). L. V. Perdea, draperie (la ușa bisericiĭ). Azĭ. Vest (zaveză, pl. e). Scoarță, țol, covor (de atîrnat pe părete). – Și zăvastă, -astră, pl. este, estre. La Od. zăveazdă, pl. ezde, perdea, cortină. Și zaveadă și zăvadă, pl. ezĭ (ca grămadă-grămezĭ). Perdea (adăpost) de vite. La zăvadă (NPl. Ceaur, 126), la adăpost. V. dveră.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!zăvea (înv., pop.) s. f., g.-d. art. zăvezei; pl. zăveze

zăvea (înv.) s. f., g.-d. art. zăvezei / zăvezii; pl. zăveze / zăvezi

zăveáză s. f., g.-d. art. zăvézei; pl. zăvéze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZĂVÁDĂ s. f. Stână, târlă. (cf. zăvează)

ZAVEÁSĂ, zavése, s. f. (Var.) Zăvează.

ZĂVÁSTRĂ s. f. (Var.) Zăvează.

ZĂVEÁSĂ, zăvése, s. f. (Var.) Zăvează.

zăveásă (-ése), s. f.1. Perdea. – 2. Covor, scoarță. – Var. zaveasă, zăveadă, zăvează, zăvastră. Sl. zavĕsa (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 470). Var. zăvadă, zăvat, se folosesc cu sensul de „țarc, ocol”, cf. pentru semantism perdea.Der. zăvădar, s. n. (bîrnă de sprijin al vetrelor de la stînă).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

zăveáză, zăvéze, s.f. (înv. și reg.) 1. perdea. 2. covor care se pune pe perete; scoarță.

Intrare: zăvadă
zăvadă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zăvează
zăvează1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăvea
  • zăveaza
plural
  • zăveze
  • zăvezele
genitiv-dativ singular
  • zăveze
  • zăvezei
plural
  • zăveze
  • zăvezelor
vocativ singular
plural
zăvează2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăvea
  • zăveaza
plural
  • zăvezi
  • zăvezile
genitiv-dativ singular
  • zăvezi
  • zăvezii
plural
  • zăvezi
  • zăvezilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zave
  • zaveza
plural
  • zaveze
  • zavezele
genitiv-dativ singular
  • zaveze
  • zavezei
plural
  • zaveze
  • zavezelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăva
  • zăvada
plural
  • zăvezi
  • zăvezile
genitiv-dativ singular
  • zăvezi
  • zăvezii
plural
  • zăvezi
  • zăvezilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F64)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zavea
  • zaveada
plural
  • zavezi
  • zavezile
genitiv-dativ singular
  • zavezi
  • zavezii
plural
  • zavezi
  • zavezilor
vocativ singular
plural
zăveasă substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăvea
  • zăveasa
plural
  • zăvese
  • zăvesele
genitiv-dativ singular
  • zăvese
  • zăvesei
plural
  • zăvese
  • zăveselor
vocativ singular
plural
zăvastră substantiv feminin
substantiv feminin (F17)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăvastră
  • zăvastra
plural
  • zăvestre
  • zăvestrele
genitiv-dativ singular
  • zăvestre
  • zăvestrei
plural
  • zăvestre
  • zăvestrelor
vocativ singular
plural
zăvastă substantiv feminin
substantiv feminin (F17)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăvastă
  • zăvasta
plural
  • zăveste
  • zăvestele
genitiv-dativ singular
  • zăveste
  • zăvestei
plural
  • zăveste
  • zăvestelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zavea
  • zaveasa
plural
  • zavese
  • zavesele
genitiv-dativ singular
  • zavese
  • zavesei
plural
  • zavese
  • zaveselor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zavatră
  • zavatra
plural
  • zavatre
  • zavatrele
genitiv-dativ singular
  • zavatre
  • zavatrei
plural
  • zavatre
  • zavatrelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zăvea, zăveze / zăvea, zăvezisubstantiv feminin

  • 1. învechit Bucată de țesătură care se pune la ferestre (uneori la uși, la paturi) drept podoabă, pentru a împiedica pătrunderea luminii sau pentru a ascunde ceva vederii. DLRM DEX '09 NODEX
    sinonime: perdea
  • 2. învechit Covor (de lână) care se pune pe perete. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: scoarță
    • format_quote Pereții sînt acoperiți cu zaveze și împodobiți jur împrejur cu fel de fel de case. SLAVICI, N. I 96.
  • 3. învechit regional Gard improvizat la câmp, ca adăpost. DLRLC
    sinonime: perdea
    • format_quote Ambele vînători de care avem aci a vorbi sînt coprinse în două cadre pătrate, închipuind țarcuri îngrădite cu taraci, de care stau atîrnate zăveze ori perdele, spre a încinge tot ocolul unde se petrece vînătoarea. ODOBESCU, S. III 109. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.