2 intrări
19 definiții
din care- explicative (10)
- morfologice (7)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VUVUIT, vuvuituri, s. n. (Reg.) Faptul de a vuvui, vuiet, zumzet. – V. vuvui.
vuvuit sn [At: ȘEZ. XIII, 89 / Pl: ~uri / E: vuvui] (Olt) 1 Cântare cu vuva (1). 2 Sunet carateristic al vuvei, cu rol de a ține ritmul într-un taraf de lăutari. 3 Vuiet (1). 4 Zumzet.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vuvuit s.n. (reg.) Faptul de a vuvui; vuiet, zumzet. • pl. -uri. /v. vuvui.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VUVUIT, vuvuituri, s. n. (Reg.) Faptul de a vuvui; vuiet, zumzet. – V. vuvui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VUVUIT, vuvuituri, s. n. Faptul de a vuvui; vuiet, zumzet. Auzi un vuvuit ca de un roi de albine. ISPIRESCU U. 98. Se produce un vuvuit, asemenea cu al vuvei de piele de capră. ȘEZ. XIII 81.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VUVUI, vuvui, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A cânta cu vuva. 2. (La pers. 3) A vâjâi, a vui; a zumzăi, a bâzâi. – Vuvă + suf. -ui.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VUVUI, vuvui, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A cânta cu vuva. 2. (La pers. 3) A vâjâi, a vui; a zumzăi, a bâzâi. – Vuvă + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
vuvui vi [At: I. CR. IV, 59 / Pzi: vuvui / E: vuvă + -ui] 1 (Olt) A cânta cu vuva (1). 2 (Olt; d. vuvă) A produce un sunet carcateristic, cu rol de a ține ritmul într-un taraf de lăutari Si: (reg) a vuvăi. 3 (Reg) A veni în grabă. 4 A vâjâi. 5 A bâzâi (1). 6 A zumzăi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vuvui vb. IV. intr. (reg.) 1 A cînta cu vuva. 2 (reg.) A vîjîi, a vui; a zumzăi, abîzîi. O, Doamne, eu cînt, Cum fîșie plopul, cum vîjie valul, Cum vuvuie-un vînt (BOL.). • prez.ind. vuvui. /vuvă + -ui.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VUVUI, vuvui, vb. IV. Intranz. 1. A cînta cu vuva. Nu vuvui ca vuva. ȘEZ. XII 187. 2. A vîjîi, a vui; a bîzîi, a zumzăi. Parcă vuvuie avioanele. CAMILAR, N. I 448.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vuvuì v. a răsuna surd: vântul, balta vuvue. [Onomatopee].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vuvuit (reg.) s. n., pl. vuvuituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vuvuit (reg.) s. n., pl. vuvuituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vuvuit s. n., pl. vuvuituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vuvui2 (a ~) (a vui) (reg.) vb., ind. prez. 3 vuvuie, imperf. 3 pl. vuvuiau; conj. prez. 3 să vuvuie
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+vuvui1 (a ~) (a cânta cu vuva) (reg.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. vuvui, 3 vuvuie, imperf. 1 vuvuiam; conj. prez. 1 și 2 sg. să vuvui, 3 să vuvuie
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vuvui (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 vuvuie, imperf. 3 sg. vuvuia; conj. prez. 3 să vuvuie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vuvui vb., ind. și conj. prez. 1 sg. vuvui, imperf. 3 sg. vuvuia
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VUVUIT s. v. bâzâială, bâzâire, bâzâit, bâzâitură, zbârnâială, zbârnâire, zbârnâit, zbârnâitură, zâzâit, zumzăială, zumzăire, zumzăit, zumzăitură, zumzet.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vuvuit s. v. BÎZÎIALĂ. BÎZÎIRE. BÎZÎIT. BÎZÎITURĂ. ZBÎRNÎIALĂ. ZBÎRNÎIRE. ZBÎRNÎIT. ZBÎRNÎITURĂ. ZÎZÎIT. ZUMZĂIALĂ. ZUMZĂIRE. ZUMZĂIT. ZUMZĂITURĂ. ZUMZET.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V343) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
vuvuit, vuvuiturisubstantiv neutru
-
- Auzi un vuvuit ca de un roi de albine. ISPIRESCU U. 98. DLRLC
- Se produce un vuvuit, asemenea cu al vuvei de piele de capră. ȘEZ. XIII 81. DLRLC
-
etimologie:
- vuvui DEX '98 DEX '09
vuvui, vuvuiverb
- 1. A cânta cu vuva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nu vuvui ca vuva. ȘEZ. XII 187. DLRLC
-
- 2. La persoana a 3-a: bâzâi, vui, vâjâi, zumzăi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Parcă vuvuie avioanele. CAMILAR, N. I 448. DLRLC
-
etimologie:
- Vuvă + sufix -ui. DEX '98 DEX '09