volt¹ sm [At: PONI, F. 261 / Pl: volți / E: fr volt] (Fiz) Unitate de măsură a tensiunii electromotoare și a diferenței de potențial electric egală cu tensiunea de la capetele unui conductor care, străbătut de un curent de un amper, dezvoltă o putere de un watt.

volt s.m. (fiz.) Unitate de măsură a tensiunii electrice, a tensiunii electromotoare și a diferenței de potențial, egală cu tensiunea de la capetele unui conductor, care, fiind străbătut de un curent de un amper, dezvoltă o putere de un watt (V). • pl. volți. /<fr. volt; cf. nm. pr. Alessandro Volta, fizician italian.

VOLT, volți, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură a tensiunii electrice, a tensiunii electromotoare și a diferenței de potențial. Volt pe metru = unitate de măsură a imensității cîmpului electric.

VOLT s.m. Unitate de măsură a forței electromotoare, a tensiunii electrice și a diferenței de potențial, corespunzînd tensiunii electrice care, aplicată unui conductor cu rezistență de un ohm, produce un curent de un amper. [< fr. volt, cf. Volta – fizician italian].

VOLT s. m. unitate de măsură a tensiunii electrice, egală cu tensiunea aplicată la capetele unui conductor care, străbătut de un curent de un amper, dezvoltă o putere de un watt. (< fr. volt)

VOLT ~ți m. fiz. Unitate de măsură a tensiunii electrice, a forței electromotoare, egală cu tensiunea de la capetele unui conductor cu un curent de un amper, care dezvoltă o putere de un watt. /<fr. volt

ELECTRONVOLT, electronvolți, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. – Din fr. électron-volt.^[1]

VOLT-AMPER, volt-amperi, s. m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui circuit electric de curent alternativ la capetele căruia tensiunea este de un volt și prin care trece un curent de un amper. [Scris și: voltamper] – Din fr. voltampère.

electronvolt sm [At: LTR / Pl: ~lți / E: fr électronvolt] Unitate de măsură a energiei, egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt.

va¹ [At: VARLAAM, C. 383₂ / E: pzi 3 sg (formă pop) vrea] Element de compunere care a servit (într-un stadiu vechi al limbii) la formarea unor adverbe (undeva, cândva) sau a unor pronume (cineva, careva), cărora le imprimă o nuanță nehotărâtă.

va² viu [At: JIPESCU, O. 56 / E: ml vadit] (Pfm; îe) Mai ~ 1 Mai așteaptă. 2 Mai este (mult) până acolo. 3 Mai trece vreme până atunci.

voltamper sm [At: LTR² / Pl: ~i / E: fr voltampère] (Fiz) Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui circuit electric de curent alternativ la capetele căruia tensiunea este de un volt¹ și prin care trece un curent de un amper.

volt-amper s.m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui curent alternativ, egală cu puterea dezvoltată de un curent de un amper sub tensiune alternativă de un volt (VA). • scris și voltamper. pl. -i. /<fr. voltampère.

ELECTRON-VOLT, electron-volți, s. m. Unitate de măsură a energiei, egală cu energia dobândită de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. – Din fr. électron-volt.^[1]

VOLTAMPER, voltamperi, s. m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unei circuit electric de curent alternativ la capetele căruia tensiunea este de un volt și prin care trece un curent de un amper. [Scris și: volt-amper] – Din fr. voltampère.

VOLTAMPER, voltamperi, s. m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente.

ELECTRONVOLT s.m. Unitate de energie folosită în fizica nucleară, egală cu energia cîștigată de un electron accelerat cu o diferență de potențial de un volt. [< fr. électronvolt].

VOLTAMPER s.m. Unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui curent alternativ, egală cu puterea dezvoltată de un curent de un amper sub tensiunea alternativă de un volt. [< fr. voltampère].

ELECTRONVOLT s. m. Unitate de măsură a energiei egală cu energia câștigată de un electron accelerat la o diferență de potențial de un volt. (din fr. électron-volt)

VOLTAMPER s. m. unitate de măsură a puterii electromagnetice aparente a unui curent alternativ, egală cu puterea dezvoltată de un curent de un amper sub tensiunea alternativă de un volt. (< fr. voltampère)

electronvolt s. m. (fiz.) Unitate de măsură pentru energie folosită în fizica atomică, egală cu energia dobândită de un electron la o diferență de potențial de un volt ◊ „Acum este însă vorba, după cum relatează China Nouă, de o mașină gigant de câteva zeci de GEV (miliarde de electronvolți).” Sc. 4 III 78 p. 5; v. și 28 VI 77 p. 4 (din fr. électron-volt, engl., rus. electron-volt; PR 1948; FC I 48; DTP, LTR; DEX, DN3)

ELECTRONVOLT ~ți m. Unitate de măsură a energiei electrice egală cu energia dobândită de un electron accelerat la diferența de potențial de un volt. /<fr. électron-volt

volt s. m., pl. volți; simb. V

volt s. m., pl. volți; simb. V

volt s. m., pl. volți; simb. V

electronvolt s. m., pl. electronvolți; simb. eV

volt-amper s. m., pl. volt-amperi; simb. VA

+volt-amper reactiv (desp. volt-am-) s. m., pl. volt-amperi reactivi; simb. VAR

!electronvolt s. m., pl. electronvolți; simb. eV

volt-amper s. m., pl. volt-amperi; simb. VA

electronvolt s. m., pl. electronvolți; simb. eV

volt-amper s. m., pl. volt-amperi; simb. VA

volt-amper

eV (METR.), simbol pentru electron-volt.

VA¹ (METR.), simbol pentru voltamper.