2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VISÁ, visez, vb. I. 1. Tranz. A avea un vis (1) în timpul somnului, a vedea în vis pe cineva sau ceva. ♦ Refl. A se vedea în vis. ◊ Expr. Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? 2. Intranz. A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației; a-și imagina; a medita. 3. Tranz. și intranz. Fig. A-i trece cuiva prin gând. ◊ Expr. (Intranz.) Când nici nu visezi sau când cu gândul nu visezi = pe neașteptate. ♦ Tranz., intranz. și refl. A dori ceva (cu ardoare), a râvni la ceva. – Din vis.

visa [At: PO 127/25 / Pzi: ~sez, 6 și (înv) ~sez, (îvr) vi / E: vis] 1 vt(a) A avea, în fazele mai puțin profunde ale somnului, o activitate psihică manifestată printr-o succesiune de reprezentări vizuale, cu caracter asociativ și diferite grade de coerență. 2 vt A avea în vis2 (1) imaginea cuiva sau a ceva. 3 vt (Reg; îe) A ~ codri verzi A fi foarte flămând. 4 vt (Reg; îae; șîe a ~ icre verzi) A dori lucruri imposibil de realizat. 5 vt (Reg; îla) Urât să-l visezi Foarte urât. 6 vt (Îe) Nici în vis n-ai ~t Se spune despre ceva (care pare) neverosimil. 7 vr A se vedea în vis2 (1) (drept…). 8 vr (Îe) Unde te ~sezi? Unde crezi că te afli? 9 vi (Asr) A delira (1). 10 vt (Pex) A-și imagina. 11 vi A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației. 12 vi (Îe) A ~ cu ochii deschiși (sau, asr, deștept) A fi într-o stare de reverie. 13 vi (Pop; îe) A ~ deștept A avea halucinații. 14 vt (Fig) A dori ceva cu ardoare Si: a năzui, (pop) a râvni. 15 vi A face planuri de viitor. 16 vi A avea aspirații înalte. 17 vt (Îcn) A-i trece cuiva ceva prin minte. 18 vt (Îcn) A presupune. 19 vi (Îlav) Când nici nu ~sezi (sau ~sează etc.) sau când cu gândul nu ~sezi (ori ~sează etc.) Pe neașteptate. 20 vr A se considera (drept…). 21 vi (Udp „la”, înv „de”, „despre”) A medita asupra unui lucru.

VISÁ, visez, vb. I. 1. Tranz. A avea un vis (1) în timpul somnului, a vedea în vis pe cineva sau ceva. ♦ Refl. A se vedea în vis. ◊ Expr. Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? 2. Intranz. A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației; a-și imagina; a medita. 3. Tranz., intranz. și refl. A dori ceva (cu ardoare), a râvni la ceva. – Din vis.

VISÁ, visez, vb. I. 1. Tranz. A avea un vis în timpul somnului, a vedea (pe cineva sau ceva) în vis. Am visat astă-noapte că am împușcat o duzină de rațe. SADOVEANU, O. VII 337. Într-una te-am visat, Oană. DELAVRANCEA, O. II 35. Copiii dorm, visîndu-și jocul. COȘBUC, P. II 51. ◊ Fig. Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. EMINESCU, O. I 44. ◊ (Cu complement intern) Visase un vis frumos și se deșteptase. ISPIRESCU, L. 230. Ce vis am visat! CARAGIALE, O. III 98. Priviți-i cum visează Visul codrului de fagi. EMINESCU, O. I 101. ◊ Expr. A visa cai (verzi) pe pereți v. cal (1). A visa deștept = a avea halucinații. Am ajuns ca un năuc, visez deștept, nu mai știu ce fac. ISPIRESCU, L. 29. Vrabia mălai visează v. mălai (4). ◊ Intranz. Atunci, după cum văd eu, e rost să visăm urît la noapte. C. PETRESCU, Î. II 6. Mai întîi află că eu nu dorm niciodată, fiindcă visez totdeauna. HOGAȘ, M. N. 21. (Neobișnuit, urmat de o determinare introdusă prin prep. «de» și arătînd obiectul visului) Erhardt adormi și visă de lacul cel mare. GANE, N. II 138. (Fig.) În trupul livezii macii visează. BENIUC, V. 55. Departe, codrii, pe munți, stau încă visînd în ceața lor albastră. SADOVEANU, O. VII 200. ♦ Refl. A se vedea pe sine în vis. Ea zîmbi cînd se visă atît de frumoasă. EMINESCU, N. 29. (Expr.) Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? Unde te visezi de umbli cu porcii după tine? CREANGĂ, P. 83. 2. Intranz. Fig. A se lăsa în voia gîndurilor, a imaginației; a sta în reverie. Ochii ei albaștri-spălăciți stau neclintiți, visînd. SADOVEANU, O. I 335. Dar și mai bine-i, cînd afară-i zloată, Să stai visînd la foc, de somn să picuri. EMINESCU, O. I 119. ◊ (Urmat de determinări care accentuează ideea) Cine n-a simțit oare, la vîrsta lui Radu nespusa fericire de a visa deștept ceasuri întregi. VLAHUȚĂ, O. A. I 117. Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept, Visînd de deștept. EMlNESCU, O. IV 18. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la» sau «despre» și arătînd obiectul reveriei) Visez la fericire, răspunse Elena. BOLINTINEANU, O. 463. 3. Tranz. Fig. A dori cu ardoare ceva; a rîvni la ceva. Ea visa pentru Nică al ei un trai ușor, la tîrg. SADOVEANU, E. 94. De mult visez o școală, un ideal de școală, unde băiatul să vie cu plăcere, să-i fie drag să-nvețe. VLAHUȚĂ, O. A. III 31. Își iubea mult patria și multă vreme a visat libertatea ei. BĂLCESCU, O. I 93. 4. Tranz. Fig. (Mai ales în propoziții negative) A-i trece cuiva ceva prin gînd; a-și închipui, a bănui, a nădăjdui. Niciodată nu visase asemenea apartament. PETRESCU, C. V. 237. O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus! EMINESCU, O. I 146. ◊ Intranz. Dar norocul îi fusese mai prietin decît ar fi îndrăznii ca să viseze. GALACTION, O. I 51. Nici nu visa despre ce avea de gînd procletul de zmeu. ISPIRESCU, L. 128. (Expr.) Cînd nici nu visezi sau cînd cu gîndul nu visezi = pe neașteptate. E un suflet acru, în stare să se răzbune cînd nici nu visezi. REBREANU, I. 73. Cînd nici nu visa... numai iată că se trezește cu dînsa. CREANGĂ, P. 323. Cînd cu gîndul nu visează, El în cursă o să cază. PANN, P. V. II 32.

A VISÁ ~éz 1. tranz. 1) A-și imagina ceva prin somn. 2) fig. A dori ceva foarte mult. 2. intranz. 1) A se lăsa cuprins de gânduri; a da frâu liber imaginației. 2) A vedea în vis. /Din vis

visà v. 1. a avea vise în somn; 2. a fi în delir; 3. a se amăgi cu idei himerice; 4. a spune lucruri extravagante.

vișă sf [At: BL I, 167 / Pl: ? / E: nct] 1 (Trs) Ștergar răsucit, folosit la unele jocuri practicate la priveghi. 2 (Trs; șîcs de-a ~șa) Joc de flăcăi la priveghi, în care unul dintre participanți îl lovește cu vișa (1) pe cel care nu se supune poruncilor lui. 3 (Reg; pex) Priveghi1.

viséz v. tr. (d. vis orĭ lat. *visare. V. visez 2). Am visurĭ; a visa un lup, a visa că zborĭ. Fig. Mă gîndesc la himere: nu visa! Bîĭguĭ, vorbesc fără socoteală: visezĭ, prietene!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

visa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. visez, 3 visea; conj. prez. 1 sg. să visez, 3 să viseze

visa (a ~) vb., ind. prez. 3 visea

visá vb., ind. prez. 1 sg. viséz, 3 sg. și pl. viseáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VISÁ vb. 1. a medita. (Toată ziua ~ la...) 2. a (se) vedea. (Se și ~ în fruntea unui regiment.) 3. v. bănui. 4. v. aspira.

VISA vb. 1. a medita. (Toată ziua ~ la...) 2. a (se) vedea. (Se și ~ în fruntea unui regiment.) 3. a bănui, a crede, a ghici, a gîndi, a-și imagina, a-și închipui, a întrezări, a presupune, a prevedea, a socoti, a ști, (rar) a prevesti, (înv. și reg.) a nădăi, (reg.) a chibzui, a probălui, (fig.) a mirosi. (Cine ar fi ~ că se va întîmpla astfel?) 4. a aspira, a dori, a jindui, a năzui, a pofti, a pretinde, a rîvni, a tinde, a ținti, a urmări, a viza, (rar) a stărui, (înv. și reg.) a năsli, (reg.) a năduli, (prin Transilv. și Mold.) a bărăni, (înv.) a aținti, a bate, a jelui, a nădăjdui. (Nu ~ să fie un geniu.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a visa cai verzi pe pereți / potcoave de cai morți expr. a visa, a spera lucruri irealizabile / fanteziste.

Intrare: visa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • visa
  • visare
  • visat
  • visatu‑
  • visând
  • visându‑
singular plural
  • visea
  • visați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • visez
(să)
  • visez
  • visam
  • visai
  • visasem
a II-a (tu)
  • visezi
(să)
  • visezi
  • visai
  • visași
  • visaseși
a III-a (el, ea)
  • visea
(să)
  • viseze
  • visa
  • visă
  • visase
plural I (noi)
  • visăm
(să)
  • visăm
  • visam
  • visarăm
  • visaserăm
  • visasem
a II-a (voi)
  • visați
(să)
  • visați
  • visați
  • visarăți
  • visaserăți
  • visaseți
a III-a (ei, ele)
  • visea
(să)
  • viseze
  • visau
  • visa
  • visaseră
Intrare: vișă
vișă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

visa, visezverb

  • 1. tranzitiv A avea un vis (1.) în timpul somnului, a vedea în vis pe cineva sau ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Am visat astă-noapte că am împușcat o duzină de rațe. SADOVEANU, O. VII 337. DLRLC
    • format_quote Într-una te-am visat, Oană. DELAVRANCEA, O. II 35. DLRLC
    • format_quote Copiii dorm, visîndu-și jocul. COȘBUC, P. II 51. DLRLC
    • format_quote figurat Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. EMINESCU, O. I 44. DLRLC
    • format_quote Visase un vis frumos și se deșteptase. ISPIRESCU, L. 230. DLRLC
    • format_quote Ce vis am visat! CARAGIALE, O. III 98. DLRLC
    • format_quote Priviți-i cum visează Visul codrului de fagi. EMINESCU, O. I 101. DLRLC
    • format_quote Atunci, după cum văd eu, e rost să visăm urît la noapte. C. PETRESCU, Î. II 6. DLRLC
    • format_quote Mai întîi află că eu nu dorm niciodată, fiindcă visez totdeauna. HOGAȘ, M. N. 21. DLRLC
    • format_quote neobișnuit Erhardt adormi și visă de lacul cel mare. GANE, N. II 138. DLRLC
    • format_quote figurat În trupul livezii macii visează. BENIUC, V. 55. DLRLC
    • format_quote figurat Departe, codrii, pe munți, stau încă visînd în ceața lor albastră. SADOVEANU, O. VII 200. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se vedea în vis. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ea zîmbi cînd se visă atît de frumoasă. EMINESCU, N. 29. DLRLC
      • chat_bubble Unde te visezi? = unde crezi că te afli? unde te trezești? DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Unde te visezi de umbli cu porcii după tine? CREANGĂ, P. 83. DLRLC
    • chat_bubble A visa (?) cai (?) (verzi) pe pereți (?). DLRLC
    • chat_bubble A visa deștept = a avea halucinații. DLRLC
      • format_quote Am ajuns ca un năuc, visez deștept, nu mai știu ce fac. ISPIRESCU, L. 29. DLRLC
    • chat_bubble Vrabia (?) mălai (?) visează (?). DLRLC
  • 2. intranzitiv A se lăsa în voia gândurilor, a imaginației; a-și imagina. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: medita
    • format_quote Ochii ei albaștri-spălăciți stau neclintiți, visînd. SADOVEANU, O. I 335. DLRLC
    • format_quote Dar și mai bine-i, cînd afară-i zloată, Să stai visînd la foc, de somn să picuri. EMINESCU, O. I 119. DLRLC
    • format_quote Cine n-a simțit oare, la vîrsta lui Radu nespusa fericire de a visa deștept ceasuri întregi. VLAHUȚĂ, O. A. I 117. DLRLC
    • format_quote Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în grădină, La trunchiul unuia pe tine te-aștept, Visînd de deștept. EMlNESCU, O. IV 18. DLRLC
    • format_quote Visez la fericire, răspunse Elena. BOLINTINEANU, O. 463. DLRLC
  • 3. tranzitiv intranzitiv figurat A-i trece cuiva prin gând; a-și închipui. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Niciodată nu visase asemenea apartament. PETRESCU, C. V. 237. DLRLC
    • format_quote O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus! EMINESCU, O. I 146. DLRLC
    • format_quote Dar norocul îi fusese mai prietin decît ar fi îndrăznit ca să viseze. GALACTION, O. I 51. DLRLC
    • format_quote Nici nu visa despre ce avea de gînd procletul de zmeu. ISPIRESCU, L. 128. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv intranzitiv reflexiv A dori ceva (cu ardoare), a râvni la ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Ea visa pentru Nică al ei un trai ușor, la tîrg. SADOVEANU, E. 94. DLRLC
      • format_quote De mult visez o școală, un ideal de școală, unde băiatul să vie cu plăcere, să-i fie drag să-nvețe. VLAHUȚĂ, O. A. III 31. DLRLC
      • format_quote Își iubea mult patria și multă vreme a visat libertatea ei. BĂLCESCU, O. I 93. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv Când nici nu visezi sau când cu gândul nu visezi = pe neașteptate. DEX '09 DLRLC
      • format_quote E un suflet acru, în stare să se răzbune cînd nici nu visezi. REBREANU, I. 73. DLRLC
      • format_quote Cînd nici nu visa... numai iată că se trezește cu dînsa. CREANGĂ, P. 323. DLRLC
      • format_quote Cînd cu gîndul nu visează, El în cursă o să cază. PANN, P. V. II 32. DLRLC
etimologie:
  • vis DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.