11 definiții pentru violator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIOLATÓR, -OÁRE, violatori, -oare, s. m. și f. (Adesea adjectival) 1. Persoană care violează (1, 2), care determină sau pricinuiește o încălcare a unei legi, dispoziții, convenții etc.; infractor; profanator, pângăritor. 2. Persoană care comite un viol. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violateur, lat. violator, -oris.

VIOLATÓR, -OÁRE, violatori, -oare, s. m. și f. (Adesea adjectival) 1. Persoană care violează (1, 2), care determină sau pricinuiește o încălcare a unei legi, dispoziții, convenții etc.; infractor; profanator, pângăritor. 2. Persoană care comite un viol. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violateur, lat. violator, -oris.

VIOLATÓR, -OÁRE, violatori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care violează, care determină sau care pricinuiește o încălcare; infractor, profanator, pîngăritor. Au să-i gratifice cu titlurile obicinuite... de călcători de legi, de violatori de constituțiune. GHICA, la CADE. 2. Cel care comite un viol; siluitor.

VIOLATÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Cel care violează, care calcă legea, un drept etc.; infractor; profanator. 2. Cel care comite un viol. [Pron. vi-o-. / < viola + -tor].

VIOLATÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care violează (legea, un drept etc.); infractor; profanator. 2. cel care comite un viol. (< fr. violateur, lat. violator)

VIOLATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Persoană care violează. ~ul legii. 2) Persoană care a comis un viol. ~ul a fost condamnat. /<fr. violateur

violator m. cel ce violează legi, tractate, etc.

*violatór, -oáre s. (lat. violator). Care violează: violatoarea unuĭ sechestru.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

violatór (vi-o-) s. m., pl. violatóri

violatór s. m. (sil. vi-o-), pl. violatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VIOLATÓR s. v. pângăritor, profanator, siluitor.

violator s. v. PÎNGĂRITOR. PROFANATOR. SILUITOR.

Intrare: violator
  • silabație: vi-o-
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • violator
  • violatorul
  • violatoru‑
plural
  • violatori
  • violatorii
genitiv-dativ singular
  • violator
  • violatorului
plural
  • violatori
  • violatorilor
vocativ singular
  • violatorule
plural
  • violatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

violator violatoare adesea (și) adjectival

  • 1. Persoană care violează ((1.), (2.)), care determină sau pricinuiește o încălcare a unei legi, dispoziții, convenții etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: infractor, -oare profanator pângăritor un exemplu
    exemple
    • Au să-i gratifice cu titlurile obicinuite... de călcători de legi, de violatori de constituțiune. GHICA, la CADE.
      surse: DLRLC
  • 2. Persoană care comite un viol.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: siluitor

etimologie: