3 definiții pentru siluitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
siluitor, ~oare [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 285/13 / P: ~lu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: silui + -tor] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care siluiește (1). 3 sm (Rar) Bărbat care siluiește (3) o femeie Si: (îvr) violator, silnic (6).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SILUITOR s. (rar) violator, (înv.) silnic. (~ul a fost condamnat.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SILUITOR s. (rar) violator, (înv.) silnic. (~ a fost condamnat.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: siluitor
siluitor substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)