opțiuni
  • info

12 definiții pentru profanator (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROFANATOR, -OARE, profanatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care profanează; pângăritor. – Din fr. profaneteur, lat. profanator, -oris.

PROFANATOR, -OARE, profanatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care profanează; pângăritor. – Din fr. profaneteur, lat. profanator, -oris.

profanator, ~oare [At: PROT. – POP, N. D. / Pl: ~i, ~oare / E: profana + -tor] 1-4 smf, a (Persoană) care profanează (1-2) Si: pângăritor (1-2).

PROFANATOR, -OARE, profanatori, -oare, s. m. și f. (Rar) Cel care profanează ceva; pîngăritor. Profanatori nemernici: spurcați cu-a voastră mînă A divului Horațiu poetică fîntînă. ALECSANDRI, T. II 227.

PROFANATOR, -OARE adj., s.m. și f. (Cel) care profanează; care pângărește. [Cf. fr. profanateur, lat. profanator].

PROFANATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care profanează. (< fr. profanateur, lat. profanator)

PROFANATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care profanează; pângăritor. /a profana + suf. ~tor

profanator m. cel ce profanează.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

profanator adj. m., s. m., pl. profanatori; adj. f., s. f. sg. și pl. profanatoare

profanator adj. m., s. m., pl. profanatori; adj. f., s. f. sg. și pl. profanatoare

profanator s. m., adj. m., pl. profanatori; f. sg. și pl. profanatoare, g.-d. sg. art. profanatoarei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROFANATOR adj., s. 1. adj., s. pângăritor, (livr.) sacrileg, (înv.) spurcător. (~ al celor sfinte.) 2. s. pângăritor, (rar) violator. (~ de morminte.)

PROFANATOR adj., s. 1. adj., s. pîngăritor, (livr.) sacrileg, (înv.) spurcător. (~ al celor sfinte.) 2. s. pîngăritor, (rar) violator. (~ de morminte.)

Intrare: profanator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • profanator
  • profanatorul
  • profanatoru‑
plural
  • profanatori
  • profanatorii
genitiv-dativ singular
  • profanator
  • profanatorului
plural
  • profanatori
  • profanatorilor
vocativ singular
  • profanatorule
plural
  • profanatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

profanator, profanatorisubstantiv masculin
profanatoare, profanatoaresubstantiv feminin
profanator, profanatoareadjectiv

  • 1. (Persoană) care profanează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: pângăritor
    • format_quote Profanatori nemernici: spurcați cu-a voastră mînă A divului Horațiu poetică fîntînă. ALECSANDRI, T. II 227. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.