14 definiții pentru vindereu vindireu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VINDERÉU, vinderei, s. m. Numele a două specii de șoimi mici; vinderei (Falco tinnunculus și vespertinus). [Var.: vindiréu s. m.] – Cf. magh. vándorsólyom. corectată

vindereu sm [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ~el, (reg) ven~, ventireu, ~rău, ~dirău, ~direl, ~direu, vipde~ / Pl: ~ei / E: ns cf mg vandoról, vándor] 1 (Șîc ~el-roșu, ~el-de-turnuri) Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu capul și gâtul de culoare cenușie cu pete negre, cu spatele roșu-cărămiziu și cu partea ventrală de culoare deschisă, pătată cu negru, care are un zbor caracteristic ce-i permite să rămână nemișcată, lovind aerul cu bătăi scurte și repezi din aripi Si: vânturel1 (4), (reg) marinică, veringhel (Falco tinnunculus tinnunculus). 2 (Șîc ~el-cu-picioare-roșii, ~el-de-seară) Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu capul și spatele cenușii și cu pântecele ruginiu Si: vânturel1 (5), șoimuleț-de-seară (Falco vespertinus vespertinus). 3 (Șîc ~el-mic, ~el-cu-ghiare galbene) Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu spatele de culoare roșie-cărămizie și cu penajul ventral gălbui Si: vânturel1(7)-mic (Falco naumanni naumanni). 4 Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu capul, gâtul și spatele albastre-cenușii cu dungi negre și cu pântecele galben-roșcat cu pete brune Si: șoim, erete-de-iarnă, șoimuleț-pitic, gaia-găinilor (Falco columbarius aesalon). 5 Pasăre răpitoare, de zi, din familia falconidelor, cu capul și gâtul negre, cu spatele cenușiu-albăstrui și cu partea ventrală alburie cu numeroase dungi transversale Si: șoim (Falco peregrinus peregrinus).

VINDERÉU, vinderei, s. m. Numele a două specii de șoimi mici; vinderel (Falco tinnunculus și vespertinus). [Var.: vindiréu s. m.] – Cf. magh. vándorsólyom. corectată

VINDERÉU, vinderei, s. m. (Regional) Specie de șoim mic, de culoare cenușie-ruginie, cu zborul caracteristic, care îi permite să rămînă adesea nemișcat, bătînd aerul pe loc (Falco tinnunculus); vinderel, vînturel. – Variantă: vindiréu (CREANGĂ, A. 73) s. m.

VINDERÉU ~i m. Pasăre sedentară răpitoare, asemănătoare cu șoimul, dar de talie mai mică. /<ung. vándorsólyom

vindereu m. Mold. Tr. specie de șoim (Falco peregrinus): cetatea Neamțului stă strejuită de ceucele și vindereii CR. [Ung. VÁNDOR (SOLYOM), șoim pribeag].

VINDIRÉU s. m. v. vindereu.

VINDIRÉU s. m. v. vindereu.

VINDIRÉU s. m. v. vindereu.

vindireu sm vz vindereu

vindiréŭ m. (ung. vándor [solyom, șoĭm], călător. V. handralăŭ). Est. Un fel de ulĭ foarte mic care trăĭește și pin zidurile clopotnițelor. – Și vendereŭ (Î. I. 1937, 846).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*vinderéu/vinderél s. m., art. vinderéul/vinderélul; pl. vinderéi, art. vinderéii

vinderéu s. m., art. vinderéul; pl. vinderéi, art. vinderéii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VINDERÉU s. (ORNIT.; Falco tinnunculus) vânturel, (reg.) marinică, șușugaie, vetrușcă, vinderel, (prin Olt.) șurligaie.

VINDEREU s. (ORNIT.; Falco tinnunculus) vînturel, (reg.) marinică, șușugaie, vetrușcă, vinderel, (prin Olt.) șurligaie.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vinderéu (-éi), s. m. – Șoim (Falco aesalon). Mag. vándor (sólyom) „(șoim) călător” (Cihac, II, 539; Gáldi, Dict., 98; R. Riegler, Miscell. Schuchardt, 2). Cf. vandralău.

Intrare: vindereu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vindereu
  • vindereul
  • vindereu‑
plural
  • vinderei
  • vindereii
genitiv-dativ singular
  • vindereu
  • vindereului
plural
  • vinderei
  • vindereilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vindireu
  • vindireul
  • vindireu‑
plural
  • vindirei
  • vindireii
genitiv-dativ singular
  • vindireu
  • vindireului
plural
  • vindirei
  • vindireilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vindereu vindireu

  • 1. Numele a două specii de șoimi mici (Falco tinnunculus și vespertinus).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: vinderel vânturel (șoim)

etimologie: