vigila vt [At: TEODOROVICI, I. 243/19 / V: vighila / Pzi: ~lez / E: lat vigilare] (Ltî) A păzi (pe cineva sau ceva).

vighila v vz vigila

vighilă sf vz vigilie

vighilie sf vz vigilie

vigil, ~ă [At: LM / Pl: ~i, ~e / E: lat vigil cf it vigile] 1 sm (Trs; înv) Paznic². 2 sm Pădurar. 3 sm (Reg) Muncitor care lucrează la întreținerea unei porțiuni de șosea. 4 sm (În Roma antică) Membru al gărzii instituite de Augustus pentru siguranța cetății în timpul nopții și pentru paza contra incendiilor. 5 a (Liv) Care este atent la .... 6 a (Liv) Veghetor (11). 7 (Liv) Vigilent (1).

vigilă sf vz vigilie

vigilie sf [At: BARIȚIU, P. A. I, 308 / V: (îvr) vighilă, vighil~, ~lă / Pl: ~ii / E: lat vigilia, ger vigilie, fr vigile] 1-2 (Înv; liv) Veghe (8-9). 3 (Înv; liv; ccr; mpl) Gardă (2). 4 (În Roma antică) Fiecare din cele patru diviziuni egale în care era împărțită noaptea (în funcție de schimbarea gărzilor) Si: (înv) viglă¹ (3). 5 (În Roma antică) Interval de timp cât făcea de gardă un soldat Si: (înv) viglă¹ (4). 6 (Îvr) Priveghere.

vigil, -ă adj., s.m. 1 adj. Care veghează; atent, deștept, treaz. 2 s.m. (în Roma antică) Membru al gărzii instituite de Augustus pentru asigurarea securității cetății în timpul nopții și pentru paza contra incendiilor. • pl. -i, -e. /<fr. vigile, it. vigile, lat. vĭgil, -is.

vigilie s.f. 1 (înv.) Veghe. 2 (înv.; mai ales la pl.) Gardă, strajă, santinelă. 3 (în Roma antică) Fiecare dintre cele patru diviziuni egale în care era împărțită noaptea (în funcție de schimbarea străjilor). ♦ Interval de timp cît facea.de gardă o strajă. • pl. - ii. g.-d. -iei. /<lat. vigilĭa, -ae, germ. Vigilie, fr. vigile.

VIGIL, -Ă adj. (Liv.) Care veghează; atent, deștept, treaz. // s.m. (Ant.) Membru al gărzii instituite în vechea Romă de Augustus pentru siguranța cetății în timpul nopții și paza contra incendiilor. [Cf. lat. vigil, it. vigile].

VIGIL, -Ă I. adj. care veghează; atent, deștept, treaz. II. s. m. membru al gărzii instituite în Roma antică de Augustus, pentru siguranța cetății în timpul nopții și paza contra incendiilor. (< fr. vigile, lat. vigil)

vigil adj. m., pl. vigili; f. sg. vigilă, pl. vigile