10 definiții pentru vezică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VEZÍCĂ, vezici, s. f. 1. Organ cavitar care colectează temporar unele produse de excreție sau de secreție, pe care apoi le evacuează prin contracția fibrelor musculare din structura sa. 2. (În sintagma) Vezică înotătoare = organ al peștilor în formă de pungă, dezvoltat din intestin și umplut cu gaze, care servește la echilibru, la ridicarea și la coborârea în apă etc. – Din lat. vesica.

VEZÍCĂ, vezici, s. f. 1. Organ cavitar care colectează temporar unele produse de excreție sau de secreție, pe care apoi le evacuează prin contracția fibrelor musculare din structura sa. 2. (În sintagma) Vezică înotătoare = organ al peștilor în formă de pungă, dezvoltat din intestin și umplut cu gaze, care servește la echilibru, la ridicarea și la coborârea în apă etc. – Din lat. vesica.

vezi sf [At: LEX. MARS. 250 / Pl: ~ici / E: lat vesica] 1 (Atm) Organ cavitar, care colectează, temporar, unele produse de excreție sau de secreție, pe care apoi le evacuează prin contracția fibrelor musculare din structura sa Si: (pop) bășică (1). 2 (Îs) ~ înotătoare Organ cavitar membranos, la pești, format din două compartimente pline cu gaze, care servește la echilibru, la ridicarea și la coborârea peștelui în apă și, uneori, la respirație Si: (rar) veziculă aeriană, (pop) bășică (4) înotătoare. 3 (Atm; îs) ~ ombilicală Organ2 membranos cavitar, atașat cordonului ombilical, care este legat de intestin printr-un canal Si: sac vitelin.

VEZÍCĂ, vezici, s. f. Pungă membranoasă cu pereți musculoși în corpul animalelor, în care se adună lichide venite prin canale ale organismului; bășică. V. veziculă. Vezica urinară.

VEZÍCĂ s.f. 1. (Anat.) Organ cavitar în care se acumulează (temporar) un lichid; bășică. 2. (Biol.) Vezică înotătoare = organ plin cu gaze, caracteristic peștilor osoși, care determină ridicarea și coborârea peștelui în apă. [< lat. vesica, cf. fr. vessie].

VEZÍCĂ s. f. 1. (anat.) organ cavitar care colectează temporar unele produse de excreție sau secreție; bășică. ♦ ~ biliară = rezervor temporar al bilei în fosa colecistului de pe fața inferioară a ficatului; colecist; ~ ombilicală = sac vitelin. 2. (biol.) ~ înotătoare = organ plin cu gaze, caracteristic peștilor osoși, care determină ridicarea și coborârea peștelui în apă. (< lat. vesica)

VEZÍCĂ ~ci f. Organ cavitar membranos, în care se înmagazinează lichide secretate de organism (pentru a fi evacuate). ~ urinară. ~ biliară. /<lat. vesica


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vezícă s. f., g.-d. art. vezícii; pl. vezíci

vezícă s. f., g.-d. art. vezícii; pl. vezíci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VEZÍCĂ s. (ANAT.) 1. bășică. 2. vezică urinară = bășica udului. 3. vezică ombilicală v. sac vitelin. 4. vezică înotătoare = bășică înotătoare. (~ a peștilor.)

VEZI s. (ANAT.) 1. bășică. 2. vezică urinară = bășica udului. 3. vezică ombilicală = sac vitelin. 4. vezică înotătoare = bășică înotătoare. (~ a peștilor.)

Intrare: vezică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vezi
  • vezica
plural
  • vezici
  • vezicile
genitiv-dativ singular
  • vezici
  • vezicii
plural
  • vezici
  • vezicilor
vocativ singular
plural

vezică

  • 1. anatomie Organ cavitar care colectează temporar unele produse de excreție sau de secreție, pe care apoi le evacuează prin contracția fibrelor musculare din structura sa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: bășică un exemplu
    exemple
    • Vezica urinară.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Vezică biliară = rezervor temporar al bilei în fosa colecistului de pe fața inferioară a ficatului.
      surse: MDN '00 sinonime: colecist
    • 1.2. Vezică ombilicală = sac vitelin.
      surse: MDN '00
  • 2. (în) sintagmă biologie Vezică înotătoare = organ al peștilor în formă de pungă, dezvoltat din intestin și umplut cu gaze, care servește la echilibru, la ridicarea și la coborârea în apă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: