VETRELĂ, vetrele, s. f. (Înv. și pop.) Pânză (de corabie); p. ext. corabie. [Var.: vetrilă s. f.] – Din sl. vĕtrilo.

vetrelă sf [At: COD. VOR². 47^v/3 / V: (îvp) ~rilă (A și: ~rilă), vint~, vânt~ (A și: vântrelă / Pl și: vântreli, (înv) veat~ (Pl și: veatreli), veatrilă, ventrele (A: nct) sfp, ventrilă, vintrea, vântrea, (reg) vintrilă, (îvr) vintreală, vântreală / A și: (reg) ~relă / Pl: ~le / E: slv вѣтрило cf ucr вітрило, ветрило] 1 (Îvp; mpl) Pânză de corabie. 2 (Pgn; într-o poezie populară; îf vetrilă) Pânză. 3 (Înv; pex) Corabie (1). 4 (Îvp; îe) A trage ~la pe uscat A o duce greu (din cauza sărăciei). 5 (Reg) Umbrelă. 6 (Ent; Mol) Efemeridă² (2). 7 (Trs; îf vetrilă) Fân împrăștiat pentru a se usca mai repede.

vetrelă s.f. (mar.; înv., pop.) Pînză (de corabie). ♦ Ext. Corabie. • acc. și vetrelă. pl. -e. și vetrilă, vintreá, vintrelă, vîntrea, vîntrelă s.f. /<slav. вѣтрнло; cf. și vînt.

VETRELĂ, vetrele, s. f. (Înv.) Pânză (de corabie): p. ext. corabie. [Var.: vetrilă s. f.] – Din sl. vĕtrilo.

VETRELĂ, vetrele, s. f. (Învechit) Pînză de corabie; p. ext. corabie. Trage neîncetat Vetrela pe uscat. PANN, P. V. I 132. ♦ (Popular, în forma vetrilă) Pînză. Vetrilă să-ți faci Ca să te-nvălești ’N luna lui cuptor, Cînd ești călător. TEODORESCU, P. P. 64. – Variantă: vetrilă s. f.

vântrea sf vz vetrelă

vântreală sf vz vetrelă

vântrelă sm vz vetrelă

veatrelă sf vz vetrelă

veatrilă sf vz vetrelă

ventrele sfp vz vetrelă

ventrilă sf vz vetrelă

vetrilă sf vz vetrelă

vintrea sf vz vetrelă

vintreală sf vz vetrelă

vintrelă sf vz vetrelă

vintrilă sf vz vetrelă

vitrilă sf vz vetrelă

vetrilă s.f. v. vetrelă.

vintrea s.f. v. vetrelă.

vintrelă s.f. v. vetrelă.

vîntrea s.f. v. vetrelă.

vîntrelă s.f. v. vetrelă.

vetrilă f. pânză de corabie. [Slav. VĬETRILO, văl (v. vântrelă)].

vétrilă și -elă f., pl. e (vsl. vĭetrilo, pînză de corabie, d. vĭetrŭ, vînt, suflare; bg. vĭetrilo, evantaliŭ. V. vîntrele). Vechĭ. Pînză de corabie. Azĭ. Bz. P. P. Umbrelă mare.

!vetrelă (înv.) (desp. ve-tre-) s. f., g.-d. art. vetrelei; pl. vetrele

vetrelă/vetrilă (înv., pop.) (ve-tre-/ve-tri-) s. f., g.-d. art. vetrelei/vetrilei; pl. vetrele/vetrile

vetrelă (sil. -tre-)/vetrilă (sil. -tri-) s. f., g.-d. art. vetrelei /vetrilei; pl. vetrele /vetrile

vetrilă v. vetrelă

vetrelă s. v. CORABIE. PÎNZĂ. UMBRELĂ. VELĂ.

vetrilă (-le), s. f. – Velă. – Var. vetrelă, vintrilă, vintrele. Sl. vĕtrilo (Cihac, II, 454; Conev 45). Ultimele var. nu sînt clare, probabil contaminate cu vînt, cf. vetri.