VERSIUNE, versiuni, s. f. 1. Traducere a unei opere literare sau științifice dintr-o limbă în alta. ◊ Loc. adj. și adv. În versiune originală = care nu a fost sau fără a fi tradus în altă limbă. 2. Fiecare dintre formele unui text care a suferit modificări (în raport cu o formă considerată de bază). 3. Manieră (personală) de a prezenta, de a interpreta o întâmplare, un fapt, o afirmație. 4. Manoperă care constă în schimbarea poziției fătului în uter pentru a facilita nașterea. [Pr.: -si-u-] – Din fr. version.

versiune sf [At: HELIADE, O. II, 161 / P: ~si-u~ / Pl: ~ni / E: fr version, it versione] 1 Traducere a unui text dintr-o limbă în alta. 2 Fiecare dintre traducerile diferite ale aceluiași text într-o anumită limbă străină. 3 Fiecare dintre redactările în limbi diferite ale aceluiași text. 4 (Îs) În ~ originală În original. 5 (Îoc retroversiune) Exercițiu școlar de traducere a unui text dintr-o limbă străină, în special clasică, în cea maternă. 6 Fiecare dintre formele diferite ale unei lucrări literare, științifice etc. care a suferit modificări (în raport cu o formă considerată de bază). 7 Fiecare dintre modalitățile diferite de a interpreta, de a prezenta etc. un anumit fapt, o anumită situație etc. 8 Opinie (asupra unui fapt, a unei situații etc.) care nu prezintă suficiente garanții de verosimilitate. 9-10 Variantă (4-5). 11 (Med; șîs ~ obstetricală, asr, ~ artificială) Manevră de modificare a poziției fătului în uter pentru a facilita nașterea. 12 (Med; asr șîs ~ spontanee) Modificare spontană a poziției fătului în uter.

versiune s.f. 1 Fiecare dintre traducerile unei lucrări literare, științifice etc. în limbi diferite; fiecare dintre traducerile diferite ale aceluiași text într-o anumită limbă străină; fiecare dintre redactările în limbi diferite ale aceluiași text. Apariția... unei versiuni în limba franceză (CĂL.). ◊ Loc.adj., adv. În versiune originală = în original; care nu a fost tradus în altă limbă. 2 Fiecare dintre formele diferite ale unei lucrări literare, științifice etc. care a suferit modificări, prelucrări etc. (în raport cu o formă considerată de bază). Am scris prima versiune din „Jocul Ielelor” (CA. PETR.). 3 Manieră (personală) de a prezenta, de a interpreta o întîmplare, o situație, un fapt etc. Încercam să îi atrag atenția asupra pericolului pe care îl putea reprezenta această versiune. ♦ Informație, opinie (asupra unui fapt, a unei situații etc.) care nu prezintă suficiente garanții de verosimilitate. 4 Fiecare dintre formele concrete, diferențiate, sub care se poate manifesta un fenomen, o acțiune etc.; aspect particular diferit față de forma considerată de bază sau tipică a unui fenomen, a unei manifestări etc.; variantă. Regizorul a realizat o versiune inedită a piesei „Hamlet”. 5 (med.) Manoperă de modificare a poziției fătului în uter, pentru a facilita nașterea. • sil. -si-u-. pl. -i. /<fr. version, it versione, lat versio, -onis <vertĕre „a întoarce”.

VERSIUNE, versiuni, s. f. 1. Traducere a unei opere literare sau științifice dintr-o limbă în altă. ◊ Loc. adj. și adv. În versiune originală = care nu a fost sau fără a fi tradus în altă limbă. 2. Fiecare dintre formele unui text care a suferit modificări (în raport cu o formă considerată de bază). 3. Manieră (personală) de a prezenta, de a interpreta o întâmplare, un fapt, o afirmație. 4. Manoperă care constă în schimbarea poziției fătului în uter pentru a facilita nașterea. [Pr.: -si-u-] – Din fr. version.

VERSIUNE, versiuni, s. f. 1. Traducere a unei opere literare sau științifice dintr-o limbă în alta. Mare parte a manualelor de școală, prezentate lumii romînești de atunci drept originale, au fost dovedite versiuni fidele ale unor opere străine. SADOVEANU, E. 164. ♦ (În opoziție cu retroversiune) Exercițiu (practicat în școli) de transpunere a unui text dintr-o limbă străină (în special clasică) în cea maternă. Versiune latină. 2. Variantă a unui text sau a unei traduceri. Ureche a cunoscut din letopisețul oficial o versiune cu mult mai completă decît toate cele ce s-au transmis... pînă la noi. IORGA, L. II 550. 3. Variantă sub care este înfățișată o întîmplare, un fapt. Versiunea asta îmi displace profund. IBRĂILEANU, A. 43. O versiune spune că [Parizina] s-a călugărit. MACEDONSKI, O. I 255. 4. (Med.) Deplasare a fătului în uter.

VERSIUNE s.f. 1. Traducere a unei opere, a unui text dintr-o limbă într-alta. 2. Variantă a unui text, a unei traduceri. 3. Variantă sub care se relatează o întîmplare, un fapt. 4. Schimbare a poziției fătului în cavitatea uterină. [Pron. -si-u-. / cf. fr. version, lat. versio < vertere – a întoarce].

VERSIUNE s. f. 1. traducere a unei opere, a unui text dintr-o limbă într-alta. 2. variantă a unui text, a unei traduceri. 3. variantă sub care se relatează o întâmplare, un fapt. 4. schimbare a poziției fătului în cavitatea uterină. (< fr. version)

VERSIUNE ~i f. 1) Traducere a unui text dintr-o limbă în alta. ~ latină. 2) Formă a unui text reprodus, care se deosebește puțin de textul inițial. 3) Formă personală, în care este expus sau prezentat un eveniment. [G.-D. versiunii; Sil. -si-u-] /<fr. version, it. versione

versiune f. 1. traducere dintr’o limbă într’alta: versiune greacă, versiune latină; 2. mod de a povesti un eveniment.

*versiúne f. (lat. vérsio, -ónis. V. vĭersun și a-versiune). Traducere dintr’o limbă într’alta: versiune grecească, latină. Traducere făcută de elevĭ dintr’o limbă străină într’a lor (V. temă). Mod de a povesti un fapt: maĭ multe versiunĭ despre un accident.

versiune (desp. -si-u-) s. f., g.-d. art. versiunii; pl. versiuni

versiune (-si-u-) s. f., g.-d. art. versiunii; pl. versiuni

versiune s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. versiunii; pl. versiuni

versiune (i-u)

VERSIUNE s. 1. variantă. (~ a unui text.) 2. v. traducere.

VERSIUNE s. variantă. (~ a unui text.)