15 definiții pentru verosimil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VEROSÍMIL, -Ă, verosimili, -e, adj. Care pare real, care are o aparență de adevăr; posibil, plauzibil. – Din it. verosimile.

VEROSÍMIL, -Ă, verosimili, -e, adj. Care pare adevărat, cu aparență de realitate; posibil, plauzibil. – Din it. verosimile.

VEROSÍMIL, -Ă, verosimili, -e, adj. Care pare adevărat, apropiat de realitate; posibil, plauzibil. Tot ce plănuise autorul anonim, devenea verosimil. C. PETRESCU, 368. Oamenii în care el își întrupează anumite simțimînte și ciocnirea lor să fie verosimili, posibili. GHEREA, ST. CR. II 252. ◊ (Substantivat) Spectacolul pe care îl oferă din depărtare e un amestec de măreție și neverosimil. BOGZA, C. O. 160.

VEROSÍMIL, -Ă adj. Care pare adevărat, real; cu aparență de realitate; plauzibil, probabil, posibil. [< it. verosimile, cf. lat. verisimilis].

VEROSÍMIL, -Ă adj. care pare adevărat, real; plauzibil, posibil, probabil; (p. ext.) credibil. (< it. verosimile, lat. verisimilis)

VEROSÍMIL ~ă (~i, ~e) Care pare a fi adevărat și inspiră încredere; credibil; plauzibil. /<lat. verosimilis, it. verosimile

verisímil și verosímil (lat. verisimilis), asemenea cu adevăru, care pare a fi adevărat; it. verisimile și verosimile.[1]

  1. Definiție adăugată la sfârșitul dicționarului împreună cu alte îndreptări făcute de autor. — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

verosímil adj. m., pl. verosímili; f. verosímilă, pl. verosímile

verosímil adj. m., pl. verosímili; f. sg. verosímilă, pl. verosímile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VEROSÍMIL adj. v. plauzibil.

VEROSIMIL adj. acceptabil, admisibil, credibil, plauzibil. (O explicație ~.)

Verosimil ≠ neverosimil


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

VEROSIMIL (< it. verosimile < lat. verosimilis, asemănător adevărului) În operele de artă, verosimilul definește apropierea de realitatea vieții umane și conferă transfigurării acesteia în imagini atributul de aparență, de adevăr, de credibil, după cum arată și Aristotel în Poetica sa, precizînd că îndatorirea poetului constă nu în povestirea faptelor reale, ci a celor verosimile, posibile.

Intrare: verosimil
verosimil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verosimil
  • verosimilul
  • verosimilu‑
  • verosimilă
  • verosimila
plural
  • verosimili
  • verosimilii
  • verosimile
  • verosimilele
genitiv-dativ singular
  • verosimil
  • verosimilului
  • verosimile
  • verosimilei
plural
  • verosimili
  • verosimililor
  • verosimile
  • verosimilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

verosimil

  • 1. Care pare real, care are o aparență de adevăr.
    exemple
    • Tot ce plănuise autorul anonim, devenea verosimil. C. PETRESCU, 368.
      surse: DLRLC
    • Oamenii în care el își întrupează anumite simțimînte și ciocnirea lor să fie verosimili, posibili. GHEREA, ST. CR. II 252.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Spectacolul pe care îl oferă din depărtare e un amestec de măreție și neverosimil. BOGZA, C. O. 160.
      surse: DLRLC
      • comentariu Exemplul nu se referă la verosimil, ci la antonim.
        surse: dexonline

etimologie: