5 intrări

38 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vanda sf [At: ENC. ROM. / Pl: ? / E: fr vanda] Specie de orhidee, originară din India și Oceania, cultivată ca plantă ornamentală.

vanda s.f. (bot.) Specie de orhidee originară din India și Oceania, epifită, cultivată frecvent în sere calde pentru florile sale superbe. • /fr. vanda <cuv. hindi.

VÁNDA s.f. Specie de orhidee din India și Oceania. [< fr. vanda].

VÁNDA s. f. specie de orhidee din India și Oceania, epifită, cultivată frecvent în sere calde pentru florile sale superbe. (< fr. vanda)

VÍNDE, vând, vb. III. Tranz. 1. A ceda unui cumpărător dreptul de proprietate asupra unui bun, în schimbul unei sume de bani. ◊ Expr. A vinde pielea ursului din pădure (sau peștele din haltă) = a promite un lucru pe care nu-l ai; a face planuri în legătură cu un lucru pe care nu-l posezi încă, care este nesigur. A-și vinde (și) pielea sau cămașa (de pe sine) = a vinde sau a ceda, din cauza unei nevoi mari, tot ce posedă. A-și vinde scump viața (sau pielea) = a se apăra cu îndârjire, cauzând pierderi mari dușmanului (înainte de a muri sau de a fi prins). Cum (sau așa) am cumpărat-o, așa o vând = o spun așa cum am auzit-o (fără să-mi iau răspunderea autenticității). (Refl. pas.) Cum (sau cu cât) se vinde? = ce preț are? cu cât se plătește? ♦ A scoate un bun la licitație (pentru neplata datoriilor). ♦ A oferi spre vânzare; a face comerț. ♦ Refl. pas. (Despre mărfuri) A găsi cumpărători, a avea căutare. ♦ Fig. A face compromisuri morale în schimbul unor avantaje materiale. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) prostitua. 2. A trăda sau a denunța, a pârî (pentru bani sau pentru un interes material). [Prez. ind. și: (reg.) vânz] – Lat. vendere.

vinde [At: PSALT. HUR. 37r/21 / V: (înv) ven~ / Pzi: vând, (îrg) vânz, (reg) vind / E: ml vendere] 1 vt(a) (Îoc a cumpăra) A ceda cuiva dreptul de proprietate asupra unui bun în schimbul unei sume de bani. 2 vt (C. i. mărfuri) A oferi pe piață spre cumpărare Si: a comercializa (1), (îrg) a neguța. 3 vt (Îe) A ~ castraveți (sau pepeni, flori, apă, gogoși) la grădinar (sau la sacagiu, la gogoșar) A da cuiva un lucru din care are din belșug. 4 vt (Îae) A încerca să înșeli sau să dai lecții cuiva care este mai șiret sau mai învățat decât tine. 5 vt (Îe) A ~ pielea ursului din pădure (sau peștele din baltă) A promite un lucru pe care nu-l ai. 6 vt (Îae) A face planuri în legătură cu un lucru pe care nu-l posezi (încă), care este nesigur. 7 vt(a) (Îe) Cum (sau așa, precum, înv, în cât) am cumpărat(-o), așa (o) vând O spun așa cum am auzit-o (fără să-mi iau răspunderea veridicității). 8 vt (Îe) A ~ (cuiva) gogoși (sau brașoave) A spune (cuiva) minciuni. 9 vt (Îe) A ~ moși pe groși A face o afacere necinstită sau neconvenabilă. 10 vt (Îe) Te ~ fără bani Se spune despre un om rău, șiret. 11 vt (Îe) A-și ~ (și) pielea (sau cămașa) de pe el (sau de pe sine) A da tot (pentru a scăpa de o anumită situație sau pentru a realiza un anumit lucru). 12 vt (Îae) A nu mai rămâne cu nimic. 13 vt (Îe) A-și ~ scump viața (sau pielea) A se apăra în luptă cu deosebită vitejie. 14 vt (Îae) A-l face pe adversar să plătească scump victoria. 15 vt (Îvr; îe) A ~ vânt A vorbi degeaba (pentru cineva care nu ascultă). 16 vt (C. i. sclavi, iobagi etc.) A trece în posesiunea altui stăpân (în schimbul unei sume de bani). 17 vt (C. i. un bun, o proprietate; de obicei întărit prin determinări modale) A scoate la licitație (pentru neplata datoriilor). 18 vt (Înv) A arenda (1). 19 vrp (D. mărfuri) A fi cerut pe piață. 20 vrp (Îvp; d. mărfuri) A valora (3). 21 vr (Fig) A se pune în serviciul cuiva (renunțând la convingeri, la libertate, la cinste) în schimbul unor avantaje (materiale). 22 vt (Fig) A face compromisuri morale în schimbul unor avantaje (materiale). 23 vt (Bis; îe) A-și ~ sufletul (diavolului) A pactiza cu diavolul, trădând credința creștină. 24 vt (Pex; îae) A face orice compromis pentru a obține ceva. 25 vt (Pex; îae) A fi total lipsit de scrupule. 26 vt (Fig) A trăda sau a denunța pe cineva (în schimbul unor avantaje). 27 vt (Fig) A divulga o informație secretă (pentru bani). 28 vr (Îvp) A se trăda prin vorbe, gesturi etc. 29-30 vtr A face să practice sau a practica prostituția.

vinde vb. III. 1 tr. (în opoz. cu „a cumpăra”) A ceda cuiva, în schimbul unei sume de bani, dreptul de proprietate asupra unui bun. Și-a vîndut casa la un preț bun.(abs.) Proprietarul casei murise, moștenitorii împărțiseră și vînduseră (CE. PETR.). ◊ Expr. A vinde pielea ursului din pădure (sau peștele din baltă) = a) a promite un lucru pe care nu-l ai; b) a face planuri în legătură cu un lucru pe care nu-l posezi încă, care este nesigur. A-și vinde (și) cămașa (de pe sine) = a vinde sau a ceda, din pricina unei nevoi mari, tot ce posedă. A-și vinde scump viața = a se apăra cu îndîrjire, cauzînd pierderi mari dușmanului (înainte de a muri sau de a fi prins). Cum (sau așa) am cumpărat-o, așa o vînd = o spun așa cum am auzit-o (fără să-mi iau răspunderea autenticității). (refl. pas.) Cum (sau cu cît) se vinde? = ce preț are? cu cît se plătește? A vinde castraveți grădinarului (sau la grădinar) v. castravete. A vinde gogoși v. gogoașă. A vinde pe ochi v. ochi. A-și vinde sufletul sau a fi vîndut cu trup și suflet cuiva v. suflet. ♦ (compl. indică sclavi, robi, iobagi etc.) A trece în posesiunea altui stăpîn (în schimbul unei sume de bani). Patru cneaghine din Podolia și una din Moldova, cu copila ei, au fost vîndute (SADOV.). ♦ (compl. indică bunuri, proprietăți etc.) A scoate la licitație (pentru neplata datoriilor). A zis că ne dă afară și ne vinde casa dacă nu plătim (VOIC.). ♦ A oferi spre vînzare; a face comerț. ◊ Expr. Nu-mi vinde el mie marfă v. marfă. ♦ (refl. pas.; despre mărfuri) A fi cerut pe piață, a avea căutare. Niciodată o gazetă nu s-a vîndut atît (CA. PETR.). ◊ Expr. Se vinde ca pîinea (cea) caldă v. pîine. ♦ Fig. (refl., intr.) A renunța la convingeri, libertate, cinste etc. punîndu-se în serviciul cuiva în schimbul unor avantaje (materiale). Îl denunță opiniunii publice ca vîndut străinului (GHICA). ♦ Fig. A face compromisuri morale în schimbul unor avantaje materiale. Au vîndut piele, suflet, sînge, gînd și nevinovăție (ARGH.). 2 tr. Fig. (compl. indică persoane, structuri sociale etc.) A trăda, a denunța, a pîrî (pentru bani, profituri, avantaje). Își vînd p-a lor stăpînă pe frică sau parale (MACED.). ♦ (compl. indică informații, date etc. care sînt ținute secrete) A divulga, a destăinui. Am fugit din serai și am vîndut taina la alți cofetari (TUD.). ◊ Expr. A-i vinde (cuiva) pontul v. pont. 3 tr., refl. Fig. A (se) prostitua. Am aflat că umblau să o vîndă, cum făcuseră și cu o soră a ei mai mare (M. I. CAR.). ◊ prez.ind. vînd, (reg.) vînz. /lat. vendĕre; cf. și fr. vendre.

VÍNDE, vând, vb. III. Tranz. 1. A ceda unui cumpărător dreptul de proprietate asupra unui bun, în schimbul unei sume de bani. ◊ Expr. A vinde pielea ursului din pădure (sau peștele din baltă) = a promite un lucru pe care nu-l ai; a face planuri în legătură cu un lucru pe care nu-l posezi încă, care este nesigur. A-și vinde (și) pielea sau cămașa (de pe sine) = a vinde sau a ceda, din pricina unei nevoi mari, tot ce posedă. A-și vinde scump viața (sau pielea) = a se apăra cu îndârjire, cauzând pierderi mari dușmanului (înainte de a muri sau de a fi prins). Cum (sau așa) am cumpărat-o, așa o vând = o spun așa cum am auzit-o (fără să-mi iau răspunderea autenticității). (Refl. pas.) Cum (sau cu cât) se vinde? = ce preț are? cu cât de plătește? ♦ A scoate un bun la licitație (pentru neplata datoriilor). ♦ A oferi spre vânzare; a face comerț. ♦ Refl. pas. (Despre mărfuri) A găsi cumpărători, a avea căutare. ♦ Fig. A face compromisuri morale în schimbul unor avantaje materiale. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) prostitua. 2. A trăda sau a denunța, a pârî (pentru bani sau pentru un interes material). [Prez. ind. și: (reg.) vânz] – Lat. vendere.

VÍNDE, vînd, vb. III. Tranz. 1. (În opoziție cu cumpăra) A ceda unui cumpărător dreptul de proprietate asupra unui bun mișcător sau nemișcător, în schimbul unei sume de bani. Își vîndu vițelul și cei doi purcei. AGÎRBICEANU, S. P. 104. Boii tăi sînt mari și frumoși... vinde-i și cumpără alții mai mici și mai iefteni. CREANGĂ, P. 39. Cum (sau așa) am cumpărat-o, așa o vînd (= o spun așa cum am auzit-o, fără a-mi lua răspunderea). (Absol.) Proprietarul casei murise, moștenitorii împărțiseră și vînduseră. C. PETRESCU, Î. II 127. ◊ Fig. Pierzînd orice legătură cu poporul, devenind tot mai reacționară, burghezia vinde pe dolari drepturile și independența popoarelor din țările capitaliste. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2784. ◊ Expr. A-și vinde (și) pielea (de pe sine) = a vinde, din, pricina unei nevoi mari, tot ce posezi. A vinde castraveți la grădinar v. castravete. A vinde apă la sacagiu v. sacagiu. A vinde pielea ursului din pădure (sau peștele din baltă) = a promite un lucru pe care nu-l ai, a face planuri în legătură cu un lucru pe care nu-l posezi (încă). A-și vinde scump viața (sau pielea) = a se apăra cu îndîrjire, cauzînd pierderi mari dușmanului. După mine! găsim noi un cotlon din care să ne vindem scump viața,. SADOVEANU, O. VII 39. Dacă vreunul apuca vreo sabie, își vindea scump viața. NEGRUZZI, S. I 152. ♦ A trece un sclav sau un iobag în posesiunea altui stăpîn, în schimbul unei sume de bani. Nu ne-a trecut prin minte că tu ai fi crezut în casa lin Horațiu s-ajungi iar de vîndut. ALECSANDRI, T. II 276. ◊ Refl. pas. Clăcașii, transformați în robi, nu numai că urmară a se vinde împreună cu pămîntul, dar și numele lor începu a se trece în actul vînzării, deși nu se putea vinde deosebit de pămînt ca robii țigani. BĂLCESCU, O. I 139. ♦ (Complementul indică un bun material) A scoate la mezat (pentru neplata datoriilor). (Prin metonimie) A auzit că-l vinde pe Radu... a venit să se uite și el. BASSARABESCU, la TDRG. ◊ Refl. pas. (Precizat prin «cu toba») În ziua cînd va închide el ochii, tot ce vezi în casa asta se va vinde cu toba și vom rămîne literalmente pe drumuri. VLAHUȚĂ, O. A. II 61. ♦ A oferi spre vînzare, a face comerț cu ceva. Vinde zarzavat în piață. (Refl. pas.) Mici magazine în care se vindeau... ciocolată și bomboane, ape minerale. STANCU, U.R.S.S. 17. ◊ Fig. Eu m-aș face negustor Și mi-aș pune șatra-n șură, Și-aș vinde la dor și gură. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 92. ♦ Refl. pas. (Despre mărfuri) A găsi cumpărători, a avea căutare. Se vinde ca pîinea caldă (= are multă căutare). Calul bun se vinde din grajd (= ceea ce e bun nu mai are nevoie de laude). ◊ Expr. Cum (sau cu cît) se vinde? = ce preț are? cu cît se plătește? Mă dusei miercurea-n tîrg Să văz boii cum se vînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 97. 2. A exploata o femeie obligînd-o să se prostitueze. Caragiale are trei schițe... în care arată cum bărbații își vînd femeile. IBRĂILEANU, SP. CR. 243. ♦ Refl. A se prostitua. M-am vîndut... orice trecător, pentru un ban de argint, putea să aibă pe fata primului magistrat din Zara. CAMIL PETRESCU, T. II 241. 3. A trăda (pentru bani sau pentru un interes material). Pîrcălabul de la Hotin vînduse pe domn și trecuse de partea năvălitorilor. SADOVEANU, O. VII 147. Despot, sîntem țărani. Nu vindem țara noastră, nici cugetul pe bani. ALECSANDRI, T. II 189. ◊ A denunța, a pîrî. Chiar servele acele ce lucru-au înlesnit Și-n taină adulterul l-au pus încet pe cale își vînd p-a lor stăpînă pe frică sau parale: O-nvinovățesc toate ș-o blestemă cumplit. MACEDONSKI, O. I 247. ♦ Refl. A-și descoperi gîndurile și intențiile prin vorbă sau prin gesturi; a nu păstra un secret. Cînd tu porți o taină-n inimă, din grai, Din ochi, din pas tu însuți te vinzi cu tot ce ai. COȘBUC, P. II 199. – Prez. ind. și: (regional) vînz (DELAVRANCEA, O. II 366, CARAGIALE, O. I 265, TEODORESCU, P. P. 56).

A VÍNDE vând tranz. 1) (mărfuri, produse) A transmite în proprietatea unui achizitor în schimbul unei sume de bani. ◊ ~ pielea ursului din pădure (sau peștele din baltă) a propune cuiva un lucru pe care nu-l posezi. ~ via pe stafide a încheia o afacere nerentabilă. 2) (persoane, interese, cauze, idealuri, sentimente etc.). A părăsi în mod perfid sau laș (trecând de partea adversarului). /<lat. vendere

A SE VÍNDE mă vând intranz. 1) (despre mărfuri) A avea căutare. ◊ Calul bun se vinde din grajd un lucru bun nu are nevoie de reclamă. 2) (despre oameni) A face compromisuri morale, în schimbul unui avantaj material. /<lat. vendere

vinde v. 1. a ceda cuiva proprietatea unui lucru pentru un preț oarecare: a vinde o casă; 2. fig. a trăda din interes: acel ce-și vinde țara, ’și pierde neamul său AL. [Lat VENDERE].

vînd și vînz, -út, a vinde și (vechĭ) vénde v. tr. (lat. vêndĕre, it. véndere, sp. pg. vender, pv. fr. cat. vendre.Vînd, vinzĭ, vinde, vindem, vindețĭ, vînd; vindeam; vînduĭ; vîndusem; să vînd, să vinzĭ, să vîndă: vîndut; vînzînd). Daŭ pe banĭ (în schimbu banilor): negustoru cumpără și vinde marfă. Sacrific pentru banĭ saŭ pentru un interes: a-țĭ vinde conștiința. Trădez: Ĭuda l-a vîndut pe Hristos. A-țĭ vinde scump vĭața, a muri ucizînd mulțĭ dușmanĭ. – În vest vînd și vînz, vînduĭ, vîndusem, să vînd, vîndut, vînzînd.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vínde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vând, 1 pl. víndem; conj. prez. 3 să vấndă; ger. vânzấnd; part. vândút

vínde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vând; conj. prez. 3 sg. și pl. vândă; ger. vânzând; part. vândút

vinde (ind. prez. 1 sg. vînd, conj. vîndă)

arată toate definițiile

Intrare: Vanda (gen de plante)
substantiv feminin (F159)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vanda
  • vanda
plural
  • vande
  • vandele
genitiv-dativ singular
  • vande
  • vandei
plural
  • vande
  • vandelor
vocativ singular
plural
Vanda (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Vanda
Intrare: Vanda coerulea
compus
  • Vanda coerulea
Intrare: Vanda teres
compus
  • Vanda teres
Intrare: Vanda tricolor
compus
  • Vanda tricolor
Intrare: vinde
verb (VT609)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vinde
  • vindere
  • vândut
  • vândutu‑
  • vânzând
  • vânzându‑
singular plural
  • vinde
  • vindeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vând
  • vânz
(să)
  • vând
  • vânz
  • vindeam
  • vândui
  • vândusem
a II-a (tu)
  • vinzi
(să)
  • vinzi
  • vindeai
  • vânduși
  • vânduseși
a III-a (el, ea)
  • vinde
(să)
  • vândă
  • vânză
  • vindea
  • vându
  • vânduse
plural I (noi)
  • vindem
(să)
  • vindem
  • vindeam
  • vândurăm
  • vânduserăm
  • vândusem
a II-a (voi)
  • vindeți
(să)
  • vindeți
  • vindeați
  • vândurăți
  • vânduserăți
  • vânduseți
a III-a (ei, ele)
  • vând
(să)
  • vândă
  • vânză
  • vindeau
  • vându
  • vânduseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vinde

  • 1. A ceda unui cumpărător dreptul de proprietate asupra unui bun, în schimbul unei sume de bani.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX antonime: cumpăra attach_file 4 exemple
    exemple
    • Își vîndu vițelul și cei doi purcei. AGÎRBICEANU, S. P. 104.
      surse: DLRLC
    • Boii tăi sînt mari și frumoși... vinde-i și cumpără alții mai mici și mai iefteni. CREANGĂ, P. 39.
      surse: DLRLC
    • absolut Proprietarul casei murise, moștenitorii împărțiseră și vînduseră. C. PETRESCU, Î. II 127.
      surse: DLRLC
    • figurat Pierzînd orice legătură cu poporul, devenind tot mai reacționară, burghezia vinde pe dolari drepturile și independența popoarelor din țările capitaliste. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2784.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A vinde apă la sacagiu.
      surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A vinde pielea ursului din pădure (sau peștele din baltă) = a promite un lucru pe care nu-l ai; a face planuri în legătură cu un lucru pe care nu-l posezi încă, care este nesigur.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.4. expresie A vinde via pe stafide = a încheia o afacere nerentabilă.
      surse: NODEX
    • 1.5. expresie A-și vinde (și) pielea sau cămașa (de pe sine) = a vinde sau a ceda, din cauza unei nevoi mari, tot ce posedă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.6. expresie A-și vinde scump viața (sau pielea) = a se apăra cu îndârjire, cauzând pierderi mari dușmanului (înainte de a muri sau de a fi prins).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • După mine! găsim noi un cotlon din care să ne vindem scump viața, SADOVEANU, O. VII 39.
        surse: DLRLC
      • Dacă vreunul apuca vreo sabie, își vindea scump viața. NEGRUZZI, S. I 152.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Cum (sau așa) am cumpărat-o, așa o vând = o spun așa cum am auzit-o (fără să-mi iau răspunderea autenticității).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.8. expresie reflexiv pasiv Cum (sau cu cât) se vinde? = ce preț are? cu cât de plătește?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Mă dusei miercurea-n tîrg Să văz boii cum se vînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 97.
        surse: DLRLC
    • 1.9. A trece un sclav sau un iobag în posesiunea altui stăpân, în schimbul unei sume de bani.
      exemple
      • Nu ne-a trecut prin minte că tu ai fi crezut În casa lui Horațiu s-ajungi iar de vîndut. ALECSANDRI, T. II 276.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Clăcașii, transformați în robi, nu numai că urmară a se vinde împreună cu pămîntul, dar și numele lor începu a se trece în actul vînzării, deși nu se putea vinde deosebit de pămînt ca robii țigani. BĂLCESCU, O. I 139.
        surse: DLRLC
    • 1.10. A scoate un bun la licitație (pentru neplata datoriilor).
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • prin metonimie A auzit că-l vinde pe Radu... a venit să se uite și el. BASSARABESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv (Precizat prin «cu toba») În ziua cînd va închide el ochii, tot ce vezi în casa asta se va vinde cu toba și vom rămîne literalmente pe drumuri. VLAHUȚĂ, O. A. II 61.
        surse: DLRLC
    • 1.11. A oferi spre vânzare; a face comerț.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Vinde zarzavat în piață.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Mici magazine în care se vindeau... ciocolată și bomboane, ape minerale. STANCU, U.R.S.S. 17.
        surse: DLRLC
      • figurat Eu m-aș face negustor Și mi-aș pune șatra-n șură, Și-aș vinde la dor și gură. JARNÍK-BÎRSEANU, D.
        surse: DLRLC
    • 1.12. reflexiv pasiv (Despre mărfuri) A găsi cumpărători, a avea căutare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • 1.12.1. expresie Se vinde ca pâinea caldă = are multă căutare.
        surse: DLRLC
      • 1.12.2. expresie Calul bun se vinde din grajd = ceea ce e bun nu mai are nevoie de laude.
        surse: DLRLC NODEX
    • 1.13. figurat A face compromisuri morale în schimbul unor avantaje materiale.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.14. tranzitiv reflexiv figurat A (se) prostitua.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prostitua attach_file 2 exemple
      exemple
      • Caragiale are trei schițe... în care arată cum bărbații își vînd femeile. IBRĂILEANU, SP. CR. 243.
        surse: DLRLC
      • M-am vîndut... orice trecător, pentru un ban de argint, putea să aibă pe fata primului magistrat din Zara. CAMIL PETRESCU, T. II 241.
        surse: DLRLC
  • 2. A trăda (pentru bani sau pentru un interes material).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: denunța pârî trăda attach_file 3 exemple
    exemple
    • Pîrcălabul de la Hotin vînduse pe domn și trecuse de partea năvălitorilor. SADOVEANU, O. VII 147.
      surse: DLRLC
    • Despot, sîntem țărani. Nu vindem țara noastră, nici cugetul pe bani. ALECSANDRI, T. II 189.
      surse: DLRLC
    • Chiar servele acele ce lucru-au înlesnit Și-n taină adulterul l-au pus încet pe cale își vînd p-a lor stăpînă pe frică sau parale: O-nvinovățesc toate ș-o blestemă cumplit. MACEDONSKI, O. I 247.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv A-și descoperi gândurile și intențiile prin vorbă sau prin gesturi; a nu păstra un secret.
      exemple
      • Cînd tu porți o taină-n inimă, din grai, Din ochi, din pas tu însuți te vinzi cu tot ce ai. COȘBUC, P. II 199.
        surse: DLRLC

etimologie: