5 definiții pentru vanda
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
vanda sf [At: ENC. ROM. / Pl: ? / E: fr vanda] Specie de orhidee, originară din India și Oceania, cultivată ca plantă ornamentală.
vanda s.f. (bot.) Specie de orhidee originară din India și Oceania, epifită, cultivată frecvent în sere calde pentru florile sale superbe. • /fr. vanda <cuv. hindi.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VANDA s.f. Specie de orhidee din India și Oceania. [< fr. vanda].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VANDA s. f. specie de orhidee din India și Oceania, epifită, cultivată frecvent în sere calde pentru florile sale superbe. (< fr. vanda)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
VANDA R. Br., VANDA, fam. Orchidaceae. Gen originar din vestul Indiei pînă în Insulele Filipine, cca 50 specii, epifite, cu tulpini drepte, cresc din axila frunzelor. Frunze persistente, cilindrice sau rotunde, deseori plate, pieloase, așezate pe 2 rînduri, de fiecare parte a tulpinii. Flori mirositoare, variază ca mărime și culoare de la o specie la alta (petalele și sepalele stau înapoi față de restul florii și în apropiere de bază, sînt mai mici, uneori ele au marginile curbate, petalele exterioare și cele interioare sînt aproape la fel îndepărtate, labei prelungit la bază ca un pinten concrescut cu coloana, care este scurtă și groasă, antere cu 2 loji și 2 polinarii ovate, cerate), dispuse în raceme.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F159) Surse flexiune: MDN '08 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vandasubstantiv feminin
- 1. Specie de orhidee din India și Oceania. DN
etimologie:
- vanda DN