13 definiții pentru vărsătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VĂRSĂTÚRĂ, vărsături, s. f. Faptul de a (se) vărsa. ♦ Ceea ce a fost vărsat, vomitat. – Vărsa + suf. -ătură.

vărsătu sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 162 / Pl: ~ri / E: vărsa + -ătură] 1-2 (Îrg) Vărsare (16-17). 3 (Reg) Braț al unei ape curgătoare. 4 (Asr) Revărsare a unei ape. 5 (Asr) Întindere de apă provenită din revărsări. 6 (Reg) Loc pe care s-au depus aluviuni în urma revărsării unei ape. 7 (Reg) Urmă săpată în pământ de șiroaie sau de torente. 8 (Mpl) Act reflex prin care conținutul stomacului este eliminat (violent) prin esofag și pe gură. 9 (Ccr) Ceea ce a fost vomitat. 10 (Îdt) Turnare1 (a unui metal). 11 (Îdt; ccr) Obiect obținut prin turnarea1 unui metal. 12 (Îvr) Pantă1. 13 (Reg; lpl) Mușuroaie2 de cârtiță.

vărsătu s.f. 1 (mai ales la pl.) Act reflex prin care conținutul stomacului este eliminat (brusc) prin esofag și pe gură. ♦ Concr. Ceea ce a fost vărsat, vomitat. ◊ Zic. A se întoarce ca cîinele la vărsătura lui, se spune despre cineva care revine la obiceiurile rele, la viciile pe care le părăsise. 2 (înv.) Revărsare a unei ape, inundație. ♦ Întindere de apă provenită din revărsări. 3 (înv., reg.) Loc unde un rîu, un fluviu etc. își duce apele într-o altă apă mai mare; loc de unire a două cursuri de apă; vărsare. • pl. -i. /vărsa + -ătură.

VĂRSĂTÚRĂ, vărsături, s. f. Faptul de a (se) vărsa. ♦ Ceea ce a fost vărsat, vomitat. – Vărsa + suf. -ătură.

VĂRSĂTÚRĂ, vărsături, s. f. 1. Faptul de a vărsa (I 5) (v. vomitare); materiile care se varsă. Medicamentele digitalice produc vărsături. DANIELOPOLU, D. N. II 38. ♦ Faptul de a scuipa sînge. Vărsături dese de sînge m-au slăbit cu totul. BĂECESCU, la GHICA, A. 599. 2. Loc unde staționează apa provenită din revărsări. Albia cu cît se mărește devine... din ce în ce mai variată... pe marginile ei se formează viroage, vărsături. ANTIPA, P. 120. 3. (Rar) Locul de vărsare a unei ape curgătoare. Plutașii care prăvăleau din munți buștenii și îi duceau pînă la vărsătura Șiretului iși aflau adesea moartea. I. BOTEZ, ȘC. 11.

VĂRSĂTÚRĂ ~i f. 1) v. A VĂRSA. 2) Ceea ce a fost vomitat. 3) Loc unde se adună apă după o revărsare. /a (se) vărsa + suf. ~tură

vărsătúră f., pl. ĭ. Lucru vărsat. Mîncare vărsată din stomah (triv. borîtură): holera se caracterizează pin vărsăturĭ și diareĭe (V. bolbotină). Locu unde se varsă un răŭ (gură).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vărsătúră s. f., g.-d. art. vărsătúrii; pl. vărsătúri

vărsătúră s. f., g.-d. art. vărsătúrii; pl. vărsătúri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VĂRSĂTÚRĂ s. 1. v. vomă. 2. (concr.) vomă, (rar) vomătură, (pop.) borâtură.

VĂRSĂTU s. (MED.) 1. vomare, vomă, (pop.) borîtură. (~i repetate din cauza indigestiei.) 2. (concr.) vomă, (rar) vomătură, (pop.) borîtură.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

vărsătură, vărsături s. f. (intl.) victimă care deține bancnote de mică valoare.

Intrare: vărsătură
vărsătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vărsătu
  • vărsătura
plural
  • vărsături
  • vărsăturile
genitiv-dativ singular
  • vărsături
  • vărsăturii
plural
  • vărsături
  • vărsăturilor
vocativ singular
plural

vărsătură

  • 1. Faptul de a (se) vărsa.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Medicamentele digitalice produc vărsături. DANIELOPOLU, D. N. II 38.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Ceea ce a fost vărsat, vomitat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.2. Faptul de a scuipa sânge.
      exemple
      • Vărsături dese de sînge m-au slăbit cu totul. BĂLCESCU, la GHICA, A. 599.
        surse: DLRLC
  • 2. Loc unde staționează apa provenită din revărsări.
    surse: DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Albia cu cît se mărește devine... din ce în ce mai variată... pe marginile ei se formează viroage, vărsături. ANTIPA, P. 120.
      surse: DLRLC
  • 3. rar Locul de vărsare a unei ape curgătoare.
    exemple
    • Plutașii care prăvăleau din munți buștenii și îi duceau pînă la vărsătura Șiretului își aflau adesea moartea. I. BOTEZ, ȘC. 11.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Vărsa + sufix -ătură.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX