9 definiții pentru văicăreală

VĂICĂREÁLĂ, văicăreli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicărește; tânguire, lamentare, plânset. – Văicări + suf. -eală.

VĂICĂREÁLĂ, văicăreli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicărește; tânguire, lamentare, plânset. – Văicări + suf. -eală.

VĂICĂREÁLĂ, văicăreli, s. f. Acțiunea de a se văicări și rezultatul ei; tînguire, lamentare. Un val de văicăreală și o poveste întreagă porniră deodată. GALACTION, O. I 82. De afară primarul auzi întrebările femeii și pe urmă văicărelile ei speriate. REBREANU, R. II 104. N-o să mai pot suporta văicărelile celor tinere. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 32.

văicăreálă (fam.) s. f., g.-d. art. văicărélii; pl. văicăréli

VĂICĂREÁLĂ s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură.

VĂICĂREÁLĂ ~éli f. Sunet plin de jale; văitătură; tânguială. /a se văicări + suf. ~eală

văĭcăreálă f., pl. elĭ. Iron. Vaĭet plicticos și ridicul.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

văicăreálă s. f., g.-d. art. văicărélii; pl. văicăréli

văicărea s. v. BOCEALĂ. BOCIRE. BOCIT. CĂINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTAȚIE. PLÎNGERE. PLÎNS. TÎNGUIALĂ. TÎNGUIRE. TÎNGUIT. VĂITARE. VĂITAT. VĂITĂTURĂ.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

văicăreală, văicăreli s. f. (pop.) tânguire, lamentare

Intrare: văicăreală
văicăreală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • văicărea
  • văicăreala
plural
  • văicăreli
  • văicărelile
genitiv-dativ singular
  • văicăreli
  • văicărelii
plural
  • văicăreli
  • văicărelilor
vocativ singular
plural

văicăreală

  • 1. popular familiar Faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicărește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: lamentare plânset tânguire văitătură 3 exemple
    exemple
    • Un val de văicăreală și o poveste întreagă porniră deodată. GALACTION, O. I 82.
      surse: DLRLC
    • De afară primarul auzi întrebările femeii și pe urmă văicărelile ei speriate. REBREANU, R. II 104.
      surse: DLRLC
    • N-o să mai pot suporta văicărelile celor tinere. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 32.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Văicări + sufix -eală.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX