opțiuni

11 definiții pentru vădrărit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VĂDRĂRÍT s. n. (în sec. XVIII, în Moldova) Dare care se plătea pentru fiecare vadră de vin. – Vadră + suf. -ărit.

vădrărit sn [At: NECULCE, LET. II, 314/6 / Pl: ? / E: vadră + -ărit] 1 (Înv) Impozit care se percepea în sec. VIII (în Moldova) de la producători, pentru fiecare vadră (7) de vin Si: vedrit. 2 (Înv) Încasare a vădrăritului (1).

VĂDRĂRÍT s. n. (În sec. XVIII, în Moldova) Dare care se plătea pentru fiecare vadră de vin. – Vadră + suf. -ărit.

VĂDRĂRIT s. n. (Învechit) Dare, impozit care se plătea, pe vremuri, pentru fiecare vadră de vin.

VĂDRĂRÍT n. (mai ales în Moldova medievală) Dijmă care se plătea pentru fiecare vadră de vin. /vadră + suf. ~ărit

vădrărit n. od. dare pe vedrele de vin.

vădrărít și vedrít n., pl. urĭ. Vechĭ. Un bir pe cantitatea de vedre de vin (cominărit, vinăricĭ). V. rusumat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vădrărít (vă-dră-) s. n.

vădrărít s. n. (sil. -dră-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VĂDRĂRÍT s. (IST.) (înv.) vedrit. (~ul era un impozit plătit pe vadra de vin.)

VĂDRĂRIT s. (IST.) (înv.) vedrit. (~ era un impozit plătit pe vadra de vin.)

Intrare: vădrărit
  • silabație: vă-dră-rit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vădrărit
  • vădrăritul
  • vădrăritu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • vădrărit
  • vădrăritului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vădrărit

  • 1. (În secolul XVIII, în Moldova) Dare care se plătea pentru fiecare vadră de vin.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: vedrit

etimologie:

  • Vadră + sufix -ărit.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX