10 definiții pentru vânturos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂNTURÓS, -OÁSĂ, vânturoși, -oase, adj. (Înv.; despre climă, vreme, anotimpuri) Cu vânt, vântos. ♦ Fig. Neserios, ușuratic. – Vânt + suf. -os.

VÂNTURÓS, -OÁSĂ, vânturoși, -oase, adj. (Înv.; despre climă, vreme, anotimpuri) Cu vânt, vântos. ♦ Fig. Neserios, ușuratic. – Vânt + suf. -os.

vânturos, ~oa [At: (A. 1695) FN 55 / Pl: ~oși, ~oase / E: vânturi (pll vânt) + -os] 1 a (Îrg; d. starea atmosferică, d. climă sau d. anotimpuri) Vântos (1). 2 a (Îrg; d. regiuni geografice) Bântuit de vânturi (1). 3 a (Reg; d. oameni) Vântos (3). 4 a (Înv; fig; d. oameni) Nestatornic. 5 a (Înv; fig; d. oameni) Flușturatic (2). 6 a (Înv; fig; d. mintea oamenilor) Care denotă neseriozitate. 7 a (Îvr; fig; d. fapte, afirmații etc.) Îndoielnic. 8 a (Îvr; fig; d. fapte, afirmații etc.) Nefondat. 9 sfp (Reg) Vântoase Vz vântos (11).

VÂNTURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) v. VÂNTOS. 2) fig. v. VÂNTURATIC. /a vântura + suf. ~os

vînturos, -oa adj. (înv.; despre climă, vreme, anotimpuri) Cu vînt, vîntos. ♦ Fig. (despre oameni) Care este neserios, ușuratic. • pl. -oși, -oase. /vînt + -os.

VÎNTURÓS, -OÁSĂ, vînturoși, -oase, adj. (Învechit, despre climă, vreme, anotimpuri) Cu vînt; vîntos. O barcă veni să ne ia de la vapor și să ne ducă la Iafa. Marea era vînturoasă. Ajunserăm la mal cu mare necaz. BOLINTINEANU, O. 291. Cu cît va fi fost primăvara mai vînturoasă. cu atît sînt căldurile verii mai uscate. PISCUPESCU, O. 184. ♦ Fig. Neserios, ușuratic. A ta vînturoasă minte... în zadar va da lot pravili. CONACHI, P. 299. Bărbat bun... și credincios, iară nu nebun, vînturos. ȚICHINDEAL, F. 263.

vînturós, -oásă adj. (d. vînt, -urĭ). Vîntos. Fig. (Cant.). Imaginar, neîntemeĭat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vânturós (înv.) adj. m., pl. vânturóși; f. vânturoásă, pl. vânturoáse

vânturós adj. m., pl. vânturóși; f. sg. vânturoásă, pl. vânturoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VÂNTURÓS adj. v. flușturatic, fluturatic, frivol, furtunos, neserios, ușuratic, viforos, vijelios, vânturatic, zvânturat, zvânturatic.

vînturos adj. v. FLUȘTURATIC. FLUTURATIC. FRIVOL. FURTUNOS. NESERIOS. UȘURATIC. VIFOROS. VIJELIOS. VÎNTURATIC. ZVÎNTURAT. ZVÎNTURATIC.

Intrare: vânturos
vânturos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vânturos
  • vânturosul
  • vânturosu‑
  • vânturoa
  • vânturoasa
plural
  • vânturoși
  • vânturoșii
  • vânturoase
  • vânturoasele
genitiv-dativ singular
  • vânturos
  • vânturosului
  • vânturoase
  • vânturoasei
plural
  • vânturoși
  • vânturoșilor
  • vânturoase
  • vânturoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vânturos

  • 1. învechit (Despre climă, vreme, anotimpuri) Cu vânt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: vântos attach_file 2 exemple
    exemple
    • O barcă veni să ne ia de la vapor și să ne ducă la Iafa. Marea era vînturoasă. Ajunserăm la mal cu mare necaz. BOLINTINEANU, O. 291.
      surse: DLRLC
    • Cu cît va fi fost primăvara mai vînturoasă. cu atît sînt căldurile verii mai uscate. PISCUPESCU, O. 184.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Vânt + sufix -os.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX