2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÂJIÁLĂ s. f. v. vâjâială.

VÂJÂIÁLĂ, vâjâieli, s. f. Vâjâit1. [Pr.: -jă-ia-. – Var.: (reg.) vâjiálă s. f.] – Vâjâi + suf. -eală.

vâjâia sf [At: POLIZU / V: ~jia~, (înv) vâzâ~ / E: vâjâi + -eală] 1-5 Vâjâit1 (1-5). 6 (Pex) Amețeală (1). 7 (Înv) Bâzâit1 (1). 8 (Fam) Plimbare scurtă, făcută în grabă. 9 (Fam) Chef (13). 10 (Reg; îe) A lua în ~ (pe cineva) A certa (1). 11 (Reg; îae) A repezi pe cineva. 12 (Fam) Activitate febrilă. 13 (Reg) Zbârnâitoare.

vîjîia s.f. 1 Vîjîit. 2 (fam.) Plimbare, mers, deplasare. • pl. -ieli. și (reg.) vîjială s.f. /vîjîi + -eală.

VÂJÂIÁLĂ, vâjâieli, s. f. Vâjâit1. [Pr.: -jâ-ia-.Var.: (reg.) vâjiálă s. f.] – Vâjâi + suf. -eală.

VÎJÎIÁLĂ, vîjiieli, s. f. (Și în forma vîjială) Vîjîit, vîjîitură. Nu puteam înțelege nimic de vîjiala havuzului din lac. CARAGIALE, O. I 279. – Variantă: vîjiálă s. f.

vîjîĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a vîjîi, sunet vîjîit, vîjîitură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vâjâiálă s. f., g.-d. art. vâjâiélii; pl. vâjâiéli

vâjâiálă s. f., g.-d. art. vâjâiélii; pl. vâjâiéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VÎJÎIA s. șuier, șuierare, șuierat, șuierătură, vîjîire, vîjîit, vijîitură, vuiet. (~ vîntului.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fi plecat la vâjâială expr. (intl.) 1. a ieși la plimbare. 2. a umbla după femei, a ieși la agățat. 3. a chefui, a petrece. 4. a ieși la furat.

în vâjâială expr. 1. în goană, în grabă. 2. la beție, la petrecere. 3. la plimbare; în călătorie de plăcere.

vâjâială, vâjâieli s. f. v. vâj.

Intrare: vâjială
vâjială
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vâjâială
vâjâială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vâjâia
  • vâjâiala
plural
  • vâjâieli
  • vâjâielile
genitiv-dativ singular
  • vâjâieli
  • vâjâielii
plural
  • vâjâieli
  • vâjâielilor
vocativ singular
plural
vâjială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vâjia
  • vâjiala
plural
  • vâjieli
  • vâjielile
genitiv-dativ singular
  • vâjieli
  • vâjielii
plural
  • vâjieli
  • vâjielilor
vocativ singular
plural

vâjâială vâjială

etimologie:

  • Vâjâi + sufix -eală.
    surse: DEX '98 DEX '09