2 intrări
20 de definiții

Explicative DEX

USCĂȚEL, -EA, -ICĂ, uscăței, -ele, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui uscat2 (I). 2. S. f. pl. Crengi subțiri și uscate; uscături (1). 3. S. f. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută din bucățele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură (2). – Uscat2 + suf. -el. – Uscățică: cu schimbare de sufix.

uscățel, ~ea [At: (a. 1826) IORGA, S. D. XII, 212 / Pl: ~ei, ~ele / E: uscat2 + -el] 1 a Uscat2 (27). 2 sfp Uscătură (6). 3 sf (Mpl) Uscătură (10). 4 sfp (Bot; reg) Flori-de-pai (Helychrysum bracteatum).

uscățică a [At: DLR / Pl: ~ici / E: uscat2 + -ică] 1-3 Uscățea (1-3).

USCĂȚEL l. adj. dim. USCAT. Cam uscat. II. USCĂȚELE sf. pl. Uscături, vreascuri, crăci uscate: haideți la pădure, să aducem ~, să ne facă mama voastră plăcinte (RET.).

USCĂȚEL, -ICĂ, uscaței, -ele, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui uscat2 (I). 2. S. f. pl. Crengi subțiri și uscate; uscături (1). 3. S. f. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută din bucățele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură (2). – Uscat2 + suf. -el, -ică.

USCĂȚEL, -ICĂ, uscăței, -le, adj. Diminutiv al lui uscat. Cucoana Savastița... o femeie mică, uscățică... smunci lui Andrei pălăria din mînă. HOGAȘ, H. 84.

USCĂȚELE s. f. pl. 1. Prăjitură făcută din bucățele de aluat dospit, prăjite în grăsime. V. minciună (II). 2. Uscătură (1). Haideți la pădure să aducem uscățele, să ne facă mama voastră plăcinte. RETEGANUL, P. I 44.

USCĂȚICĂ ~ele f. 1) mai ales la pl. Produs alimentar dulce, preparat din felii de aluat nedospit, prăjit în multă grăsime; minciunea. 2) la pl. Crengi subțiri și uscate. /uscat + suf. ~ică

uscățea f. pancovă. [Lit. turtă cam uscată].

uscățeá și -ícă f., pl. ele (dim. d. uscat). Munt. Maram. Scoveargă.

Ortografice DOOM

uscățel adj. m., pl. uscăței; f. uscățică, pl. uscățele

!uscățică s. f., g.-d. art. uscățelei; pl. uscățele

uscățea s. f., g.-d. art. uscățelei; pl. uscățele, art. uscățelele

uscățel adj. m., pl. uscăței; f. uscățică, pl. uscățele

uscățel adj. m., pl. uscăței; f. sg. uscățică, pl. uscățele

uscățele s. f. pl. (prăjitură)

Sinonime

USCĂȚEA s. v. minciunea.

USCĂȚICĂ s. v. minciunea.

USCĂȚEA s. minciună, minciunea, minciunică, scovardă, uscățică, (Transilv. și Ban.) pancovă, (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mîncat o ~.)

USCĂȚICĂ s. minciună, minciunea, minciunică, scovardă, uscățea, (Transilv. și Ban.) pancovă, (prin Ban. și sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mîncat o ~.)

Intrare: uscățel
uscățel1 (f. -ică) adjectiv
adjectiv (A70)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uscățel
  • uscățelul
  • uscățelu‑
  • uscățică
  • uscățica
plural
  • uscăței
  • uscățeii
  • uscățele
  • uscățelele
genitiv-dativ singular
  • uscățel
  • uscățelului
  • uscățele
  • uscățelei
plural
  • uscăței
  • uscățeilor
  • uscățele
  • uscățelelor
vocativ singular — —
plural — —
uscățel2 (f. -ea) adjectiv
adjectiv (A67)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uscățel
  • uscățelul
  • uscățelu‑
  • uscățea
  • uscățeaua
plural
  • uscăței
  • uscățeii
  • uscățele
  • uscățelele
genitiv-dativ singular
  • uscățel
  • uscățelului
  • uscățele
  • uscățelei
plural
  • uscăței
  • uscățeilor
  • uscățele
  • uscățelelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: uscățică
uscățică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uscățică
  • uscățica
plural
  • uscățele
  • uscățelele
genitiv-dativ singular
  • uscățele
  • uscățelei
plural
  • uscățele
  • uscățelelor
vocativ singular —
plural —
uscățea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uscățea
  • uscățeaua
plural
  • uscățele
  • uscățelele
genitiv-dativ singular
  • uscățele
  • uscățelei
plural
  • uscățele
  • uscățelelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uscățel, uscățicăadjectiv

  • 1. Diminutiv al lui uscat (1.). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cucoana Savastița... o femeie mică, uscățică... smunci lui Andrei pălăria din mînă. HOGAȘ, H. 84. DLRLC
etimologie:

uscățică, uscățelesubstantiv feminin

etimologie:
  • Uscat2 + -el, -ică. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.