14 definiții pentru urdoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URDOÁRE, urdori, s. f. (Pop.) Secreție gălbuie care se depune pe marginea pleoapelor (mai ales în timpul somnului); puchină. – Lat. *horridor, -oris (= horridus).

URDOÁRE, urdori, s. f. (Pop.) Secreție gălbuie care se depune pe marginea pleoapelor (mai ales în timpul somnului); puchină. – Lat. *horridor, -oris (= horridus).

urdoare sf [At: DOSOFTEI, MOLIT. 145v/23 / V: (reg) huldori, hurdori sfp, old~, ordori sfp, ud~, uld~, ulduri sfp, ~or sn / Pl: ~ori / E: ns pbl urdă + -oare] (Mpl) Secreție gălbuie depusă pe marginea pleoapelor (mai ales în timpul somnului) Si: (reg) papă1, puchină.

URDOÁRE, urdori, s. f. Secreție gălbuie care se depune uneori pe marginea pleoapelor; puchină. Ți-au rămas în minte dancii cu burți umflate, cu urdori la ochi. PAS, Z. I 117.

URDOÁRE ~óri f. pop. Secreție densă și vâscoasă, gălbuie, care se scurge din ochi și se depune în colțul pleoapelor. /<lat. horridor, ~oris

urdoare f. scurgerea ochilor. [Derivat din urdă: lit. grăsimea ochiului (cf. nemț. Augenbutter, urdoare = untul ochiului)].

urdoáre f., pl. orĭ (lat. *hórridor, *hordor, pl. -óres, îld. horror, fior, frică, d. horridus, zbîrlit, urît, ca caldor îld. calor, căldură, d. cálidus, cald. V. urdă, urăsc, oroare). Pl. Puchinĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

urdoáre (pop.) s. f., g.-d. art. urdórii; pl. urdóri

urdoáre s. f., g.-d. art. urdórii; pl. urdóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

URDOÁRE s. (Mold.) puchi, puchină. (Are ~ la ochi.)

URDOARE s. (Mold.) puchi, puchină. (Are ~ la ochi.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

urdoáre (-óri), s. f. – Secreție depusă pe marginea pleoapelor, puchin. Origine incertă. Pare a fi lat. odōrem cu r propagat ca în calabr. orduri, „miros”; sensul primitiv de putoare, s-ar fi confundat cu cel de „murdărie”. După Pușcariu, Conv. lit., XXXIX, 303 (cf. Pușcariu 1828; Tiktin; REW 4187), dintr-un lat. *horrĭdōrem, der. puțin convingător (fr. ordure, it. ordura nu pot reprezenta aceeași formă). Chiar după Pușcariu, Dacor., V, 410, de la un lat. *udor, puțin clar. Legătura cu urdina „a avea diaree” (Cihac, II, 440) nu este posibilă. – Der. urduros, adj. (puchinos).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

urdóare, (ulduoare), s.f. – (reg.; med.) Secreția ochiului din timpul nopții (ALR, 1964: 44); secreție albă care se depune pe marginea pleoapelor (Antologie, 1980): „Și-i cumpără liacurele / (...) / Și o scoate din urdori” (Bârlea, 1924, II: 183). Se referă mai degrabă la secreția urciorului / ulciorului, după ce buba se coace și devine dureroasă. – Cuvânt autohton, fără corespondent în albaneză (Russu, 1981); lat. *horridor (Pușcariu, Tiktin, cf. DER; DEX); posibil din urdă (cuvânt autohton) + suf. -oare (MDA).

urdóare, (ulduoare), s.f. – (med.) Secreția ochiului din timpul nopții (ALR 1964: 44); secreție albă care se depune pe marginea pleoapelor (Antologie 1980): „Și-i cumpără liacurele /... / Și o scoate din urdori” (Bârlea 1924 II: 183). Se referă mai degrabă la secreția urciorului / ulciorului, după ce buba se coace și devine dureroasă. – Cuvânt autohton (Russu 1981); Lat. horridorem (Pușcariu, DEX); Posibil urdă + -oare (MDA).

Intrare: urdoare
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urdoare
  • urdoarea
plural
  • urdori
  • urdorile
genitiv-dativ singular
  • urdori
  • urdorii
plural
  • urdori
  • urdorilor
vocativ singular
plural

urdoare

  • 1. popular Secreție gălbuie care se depune pe marginea pleoapelor (mai ales în timpul somnului).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: puchi puchină attach_file un exemplu
    exemple
    • Ți-au rămas în minte dancii cu burți umflate, cu urdori la ochi. PAS, Z. I 117.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba latină *horridor, -oris (= horridus).
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX