2 intrări
14 definiții

Explicative DEX

UNGHIULAR, -Ă, unghiulari, -e, adj. Care formează un unghi, în formă de unghi; angular; în colțuri; colțuros. ◊ Piatră unghiulară = piatra de la unghiul fundației unei clădiri; fig. fundament, bază, temelie. [Pr.: un-ghiu-] – Din unghi (după fr. angulaire).

UNGHIULAR, -Ă, unghiulari, -e, adj. Care formează un unghi, în formă de unghi; angular; în colțuri; colțuros. ◊ Piatră unghiulară = piatra de la unghiul fundației unei clădiri; fig. fundament, bază, temelie. [Pr.: un-ghiu-] – Din unghi (după fr. angulaire).

unghiular, ~ă [At: ASACHI, E. III, 60 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~e / E: unghi2 cf lat angularis, fr angulaire] 1 a Care se raportează la unghi2 (16). 2 a Care formează unghiuri2 (16). 3 a În formă de unghi2 (16) Si: (liv) angular, colțuros (2), (înv) unghios. 4 a (Îs) Viteză ~ă Unghiul cu care se rotește un corp în unitatea din timp. 5 a (Îvr) Dinte ~ Canin (5). 6 sm (Atm; șîs ~ul omoplatului) Trapez1.

unghiulariu, ~ie a vz unghiular

*UNGHIULAR adj. 1 = ANGULAR 2 Colțuros, în colțuri: în mijloc, o curte ~ă, în care de abia străbăteau razele piezișe ale lunii (D.-ZAMF.) [fr. angulaire, modificat după unghiu].

UNGHIULAR, -Ă, unghiulari, -e, adj. În formă de unghi, asemănător cu un unghi; colțuros, în colțuri. Văzu în mijlocul unei piețe de argint un palat cu acoperișurile foarte țuguiate și cu toate ferestrele și bolțile în forme unghiulare. VISSARION, B. 246. ◊ Piatră unghiulară = piatră de la unghiul unei temelii de clădire; fig. fundament, bază, temelie a unei probleme.

UNGHIULAR, -Ă adj. În formă de unghi; colțuros, în colțuri. ♦ Piatră unghiulară = piatră de la colțul unei temelii de clădire; (fig.) fundament, bază. [Pron. -ghiu-. / < unghi, după fr. angulaire].

UNGHIULAR, -Ă adj. referitor la unghi, cu unul sau mai multe unghiuri; colțuros; angular. ♦ piatră ~ă = piatră de colț care asigură soliditatea unei clădiri; (fig.) element esențial, fundamental. (după fr. angulaire)

unghiula vb. I A găsi un unghi (nou, interesant), de obicei în arta fotografică, a filmului ◊ „Apoi Antonioni caută pe pereți, în lumânarea unei camere, în trecerea unui vapor printr-un canal, unghiulând savant, efectele unei plastici ieșite din contextul realismului dat de peisajul complet.” Cont. 17 II 67 p. 5 (din unghi)

UNGHIULAR ~ă (~i, ~e) Care are formă de unghi; care formează un unghi. Instrument ~. ◊ Piatră ~ă a) piatră care asigură trăinicia unei clădiri și se află la unghiul temeliei acesteia; b) element esențial; fundament; bază. /Din unghi

Ortografice DOOM

unghiular (desp. -ghiu-) adj. m., pl. unghiulari; f. unghiulară, pl. unghiulare

unghiular (-ghiu-) adj. m., pl. unghiulari; f. unghiulară, pl. unghiulare

unghiular adj. m. (sil. -ghiu-), pl. unghiulari; f. sg. unghiulară, pl. unghiulare

Sinonime

UNGHIULAR adj. 1. (GEOM.) angular, (rar) angulos. (Figură ~.) 2. colțuros. (O curte ~.)

UNGHIULAR adj. 1. (MAT.) angular, (rar) angulos. (Figură ~.) 2. colțuros. (O curte ~.)

Intrare: unghiula
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • unghiula
  • unghiulare
  • unghiulat
  • unghiulatu‑
  • unghiulând
  • unghiulându‑
singular plural
  • unghiulează
  • unghiulați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • unghiulez
(să)
  • unghiulez
  • unghiulam
  • unghiulai
  • unghiulasem
a II-a (tu)
  • unghiulezi
(să)
  • unghiulezi
  • unghiulai
  • unghiulași
  • unghiulaseși
a III-a (el, ea)
  • unghiulează
(să)
  • unghiuleze
  • unghiula
  • unghiulă
  • unghiulase
plural I (noi)
  • unghiulăm
(să)
  • unghiulăm
  • unghiulam
  • unghiularăm
  • unghiulaserăm
  • unghiulasem
a II-a (voi)
  • unghiulați
(să)
  • unghiulați
  • unghiulați
  • unghiularăți
  • unghiulaserăți
  • unghiulaseți
a III-a (ei, ele)
  • unghiulează
(să)
  • unghiuleze
  • unghiulau
  • unghiulară
  • unghiulaseră
Intrare: unghiular
unghiular adjectiv
  • silabație: un-ghiu-lar info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • unghiular
  • unghiularul
  • unghiularu‑
  • unghiulară
  • unghiulara
plural
  • unghiulari
  • unghiularii
  • unghiulare
  • unghiularele
genitiv-dativ singular
  • unghiular
  • unghiularului
  • unghiulare
  • unghiularei
plural
  • unghiulari
  • unghiularilor
  • unghiulare
  • unghiularelor
vocativ singular — —
plural — —
unghiulariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

unghiula, unghiulezverb

  • 1. A găsi un unghi (nou, interesant), de obicei în arta fotografică, a filmului. DCR2
    • format_quote Apoi Antonioni caută pe pereți, în lumânarea unei camere, în trecerea unui vapor printr-un canal, unghiulând savant, efectele unei plastici ieșite din contextul realismului dat de peisajul complet. Cont. 17 II 67 p. 5. DCR2
etimologie:
  • unghi DCR2

unghiular, unghiularăadjectiv

  • 1. Care formează un unghi, în formă de unghi; în colțuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Văzu în mijlocul unei piețe de argint un palat cu acoperișurile foarte țuguiate și cu toate ferestrele și bolțile în forme unghiulare. VISSARION, B. 246. DLRLC
    • 1.1. Piatră unghiulară = piatra de la unghiul fundației unei clădiri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • unghi (după limba franceză angulaire). DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „unghiulară” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1