2 intrări

33 de definiții

din care

Explicative DEX

UNDI1, undesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A pescui cu undița. ♦ Fig. A sonda, a iscodi. – Din sl. onditi.

UNDI2 vb. IV v. unda.

undi1 [At: DOSOFTEI, MOL. 87 / Pzi: ~desc / E: slv ѫдити] (Înv) 1-2 vti A pescui cu undița. 3-4 vti A prinde pește. 5 vt (Reg; pex; c. i. o apă) A cerceta (în adânc) pentru a scoate ceva. 6 vi A căuta ceva într-un lichid. 7-8 vti (Fig, c. i. o persoană) A iscodi. 9 vt (C. i. un abstract) A căuta (83). 10 vt (Reg) A pândi.

undi2 v vz unda

UNDI (-desc) vb. tr. și intr. 1 🐟 A prinde pește cu undița: Chitici de toată mîna undea neîncetat (DON.); A văzut aci pe unul șezînd și pește undind (PANN); Zaharia mă învățase să undesc (SAD.) 2 A sonda: Undit-ai cu-a ta minte în cugetu-i ascuns? (ALECS.) [vsl. aditi].

UNDI1, undesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A pescui cu undița. ♦ Fig. A sonda, a iscodi. – Din sl. onditi.

UNDI2 vb. IV v. unda.

UNDI2, undesc, vb. IV. Intranz. A prinde pește; a pescui (cu undița). Zaharia mă învățase să undesc, îmi arătase toate meșteșugurile unui adevărat pescar. SADOVEANU, O. II 31. ◊ Fig. Undit-ai cu-a ta minte în cugetu-i ascuns? ALECSANDRI, T. II 158. ◊ Tranz. Pescarii undesc cu pînea peștii. NEGRUZZI, S. II 231. Cu undița băieții și leneșii din sat Chitici de toată mîna undea neîncetat. DONICI, F. 95. A văzut aci pe unul șezînd și pește undind. PANN, la CADE. (Fig.) Îmi pare bine că ai făcut un frumos voiaj în Francia și în Svițera, unde negreșit că ai undit inspirații, ce se vor traduce la iarnă în articoli interesanți pentru foaia Convorbirilor. ALECSANDRI, S. 74.

UNDI1 vb. IV v. unda.

A UNDI ~esc tranz. 1) (pește) A pescui cu undița. 2) fig. (informații) A culege câte puțin în mod indirect. /<sl. onditi

undì v. 1. a pescui cu undița: cu năvodul pescuiți și cu undița undiți AL.; 2. fig. a sonda: undit-ai cu a ta minte n cugetu-i ascuns? AL. în tainică sperare undește mângâiere AL. [Tras din undiță].

UNDA, undez, vb. I. 1. (Rar) Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undi vb. IV] – Lat. undare.

unda [At: PSALT. 157 / V: ~di, (înv) ~deza / Pzi: ~dez, (înv) und / E: ml undare cf și undă] 1-2 vit (D. ape) A (se) undui1 (1). 3 vt A uda (1). 4 vi (Pan; d. păr) A avea ondulații. 5-6 vit (Îvr) A acoperi din abundență Si: a năpădi, a inunda. 7-8 vit (Îvp, d. lichide) A începe să fiarbă Si: a opări, a clocoti (1), a fierbe (2). 9-10 vtr (Reg; c. i. legume, fructe, preparate din carne etc.) A (se) opări. 11 vr (Îvr) A ieși la suprafață.

undeza v vz unda

UNDA (-dez) I. vb. intr. Mold. Bucov. Oaș. Băn. A clocoti, a fierbe în clocote, a face valuri: Tingirele undează Pre cerb ca să-l piarză! (VOR.); cînd unda căldarea de vărsa... băga mîna în căldare de potolea undele și nu se vătăma (DOS.). II. vb. tr. 1 A face să clocotească, să fiarbă în clocote 2 A face să se miște în valuri; a ondula: o adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri, și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare (DLVR.) [lat. ŭndare].

UNDA, undez, vb. I. 1. Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undi vb. IV] – Lat. undare.

UNDA, undez, vb. I. Intranz. 1. (Și în forma undi; despre lichide, astăzi mai ales poetic) A se mișca în valuri; a face unde, a undui. Piaptănă părul... care undează, făcînd ape, ape. DELAVRANCEA, S. 108. ◊ Tranz. fact. O adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare. DELAVRANCEA, la CADE. Natura încîntătoare Undi pe buze-ți blînde zîmbiri. ALECSANDRI, P. III 171. 2. (Popular) A fierbe, a clocoti. Tingirele undează, Pre cerb ca să-l piarză. La CADE. Văzui alt cîrd de bărbați... Toți în flacără undau Și dracii îi cufundau. MARIAN, Î. 466. – Variantă: undi, undesc, vb. IV.

A UNDA ~ez 1. tranz. rar A face să se miște ca niște valuri. 2. intranz. pop. A da în clocot; a clocoti. /<lat. undare

undésc v. tr. (d. undiță saŭ vsl. *onditi, rus. úditi). Pescuĭesc cu undița. Umblu cu lingura ca să scot o bucată de carne, de pește: a undi pin borș. V. intr. Cor. Ĭes la suptafață.

undéz v. tr. (lat. ŭndare. V. undă, undulez, ab- și in-und). Vechĭ. Azĭ nord și Ban. Clocotesc, fierb1 în clocote. V. trans. Fac să clocotească orĭ să unduleze: o adiere unda semănăturile (Delv.). Ferb puțin: a unda niște carne ca să se frăgezească înainte de a o frige. – L. V. des și a undeza, a clocoti, a undula (ca it. ondeggiare).[1]

  1. 1. În original lipsește verbul fierb (după îndreptările făcute de autor la sfârșitul dicționarului). — LauraGellner

Ortografice DOOM

undi (a ~) (a pescui) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undesc, 3 sg. undește, imperf. 1 undeam; conj. prez. 1 sg. să undesc, 3 să undească

undi (a ~) (a pescui) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undesc, imperf. 3 sg. undea; conj. prez. 3 să undească

undi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undesc, imperf. 3 sg. undea; conj. prez. 3 sg. și pl. undească

unda (a ~) (a produce unde) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. undez, 3 undea; conj. prez. 1 sg. să undez, 3 să undeze

unda (a ~) (a produce unde) (rar) vb., ind. prez. 3 undea

unda vb., ind. prez. 1 sg. undez, 3 sg. și pl. undea

Etimologice

undi (-desc, -it), vb. – A pescui cu undița. Sl. ąditi (Tiktin). – Der. undiță, s. f. (vargă de pescuit), mr. uniță, din sl. ądica (Miklosich, Slaw. Elem., 54; Cihac, II, 439; Byhan 323; Conev 74), cf. bg. vădica (› megl. vondiță); unghiță, s. f. (undiță), în Trans., pare var. dialectală (după Byhan 323 și Conev 52, din sl. ągricĭ).

Sinonime

UNDA vb. v. clocoti, fierbe.

unda vb. v. CLOCOTI. FIERBE.

Regionalisme / arhaisme

undi, undesc, vb. IV (reg.) 1. a pescui cu undița. 2. a căuta cu lingura prin fiertură o bucată de carne, de pește.

undá, v.i. (reg.) A da în clocot. – Lat. undare „a curge în valuri; a undui” (DEX, MDA).

unda, vb. intranz. – (reg.) A fierbe, a clocoti. – Lat. undare „a curge în valuri; a undui” (DEX, MDA).

unda, vb. intranz. – A fierbe, a clocoti. – Lat. undare.

Intrare: undi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • undi
  • undire
  • undit
  • unditu‑
  • undind
  • undindu‑
singular plural
  • undește
  • undiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • undesc
(să)
  • undesc
  • undeam
  • undii
  • undisem
a II-a (tu)
  • undești
(să)
  • undești
  • undeai
  • undiși
  • undiseși
a III-a (el, ea)
  • undește
(să)
  • undească
  • undea
  • undi
  • undise
plural I (noi)
  • undim
(să)
  • undim
  • undeam
  • undirăm
  • undiserăm
  • undisem
a II-a (voi)
  • undiți
(să)
  • undiți
  • undeați
  • undirăți
  • undiserăți
  • undiseți
a III-a (ei, ele)
  • undesc
(să)
  • undească
  • undeau
  • undi
  • undiseră
Intrare: unda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • unda
  • undare
  • undat
  • undatu‑
  • undând
  • undându‑
singular plural
  • undea
  • undați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • undez
(să)
  • undez
  • undam
  • undai
  • undasem
a II-a (tu)
  • undezi
(să)
  • undezi
  • undai
  • undași
  • undaseși
a III-a (el, ea)
  • undea
(să)
  • undeze
  • unda
  • undă
  • undase
plural I (noi)
  • undăm
(să)
  • undăm
  • undam
  • undarăm
  • undaserăm
  • undasem
a II-a (voi)
  • undați
(să)
  • undați
  • undați
  • undarăți
  • undaserăți
  • undaseți
a III-a (ei, ele)
  • undea
(să)
  • undeze
  • undau
  • unda
  • undaseră
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • undi
  • undire
  • undit
  • unditu‑
  • undind
  • undindu‑
singular plural
  • undește
  • undiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • undesc
(să)
  • undesc
  • undeam
  • undii
  • undisem
a II-a (tu)
  • undești
(să)
  • undești
  • undeai
  • undiși
  • undiseși
a III-a (el, ea)
  • undește
(să)
  • undească
  • undea
  • undi
  • undise
plural I (noi)
  • undim
(să)
  • undim
  • undeam
  • undirăm
  • undiserăm
  • undisem
a II-a (voi)
  • undiți
(să)
  • undiți
  • undeați
  • undirăți
  • undiserăți
  • undiseți
a III-a (ei, ele)
  • undesc
(să)
  • undească
  • undeau
  • undi
  • undiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

undi, undescverb

tranzitiv intranzitiv
  • 1. rar A pescui cu undița. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Zaharia mă învățase să undesc, îmi arătase toate meșteșugurile unui adevărat pescar. SADOVEANU, O. II 31. DLRLC
    • format_quote figurat Undit-ai cu-a ta minte în cugetu-i ascuns? ALECSANDRI, T. II 158. DLRLC
    • format_quote Pescarii undesc cu pînea peștii. NEGRUZZI, S. II 231. DLRLC
    • format_quote Cu undița băieții și leneșii din sat Chitici de toată mîna undea neîncetat. DONICI, F. 95. DLRLC
    • format_quote A văzut aci pe unul șezînd și pește undind. PANN, la CADE. DLRLC
    • format_quote figurat Îmi pare bine că ai făcut un frumos voiaj în Francia și în Svițera, unde negreșit că ai undit inspirații, ce se vor traduce la iarnă în articoli interesanți pentru foaia Convorbirilor. ALECSANDRI, S. 74. DLRLC
  • 2. figurat A culege informații câte puțin în mod indirect. DEX '09 DEX '98 NODEX
etimologie:

unda, undezverb

  • 1. rar tranzitiv A face să se miște ca niște valuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: undui
    • format_quote Piaptănă părul... care undează, făcînd ape, ape. DELAVRANCEA, S. 108. DLRLC
    • format_quote tranzitiv factitiv O adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare. DELAVRANCEA, la CADE. DLRLC
    • format_quote tranzitiv factitiv Natura încîntătoare Undi pe buze-ți blînde zîmbiri. ALECSANDRI, P. III 171. DLRLC
  • 2. popular intranzitiv Clocoti, fierbe. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Tingirele undează, Pre cerb ca să-l piarză. La CADE. DLRLC
    • format_quote Văzui alt cîrd de bărbați... Toți în flacără undau Și dracii îi cufundau. MARIAN, Î. 466. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.