UNDI¹, undesc, vb. IV. Tranz. și intranz. (Rar) A pescui cu undița. ♦ Fig. A sonda, a iscodi. – Din sl. onditi.

UNDI² vb. IV v. unda.

undi¹ [At: DOSOFTEI, MOL. 87 / Pzi: ~desc / E: slv ѫдити] (Înv) 1-2 vti A pescui cu undița. 3-4 vti A prinde pește. 5 vt (Reg; pex; c. i. o apă) A cerceta (în adânc) pentru a scoate ceva. 6 vi A căuta ceva într-un lichid. 7-8 vti (Fig, c. i. o persoană) A iscodi. 9 vt (C. i. un abstract) A căuta (83). 10 vt (Reg) A pândi.

undi² v vz unda

UNDI (-desc) vb. tr. și intr. 1 🐟 A prinde pește cu undița: Chitici de toată mîna undea neîncetat (DON.); A văzut aci pe unul șezînd și pește undind (PANN); Zaharia mă învățase să undesc (SAD.) ¶ 2 Ⓕ A sonda: Undit-ai cu-a ta minte în cugetu-i ascuns? (ALECS.) [vsl. aditi].

UNDI¹, undesc, vb. IV. Tranz. și intranz. A pescui cu undița. ♦ Fig. A sonda, a iscodi. – Din sl. onditi.

UNDI² vb. IV v. unda.

UNDI², undesc, vb. IV. Intranz. A prinde pește; a pescui (cu undița). Zaharia mă învățase să undesc, îmi arătase toate meșteșugurile unui adevărat pescar. SADOVEANU, O. II 31. ◊ Fig. Undit-ai cu-a ta minte în cugetu-i ascuns? ALECSANDRI, T. II 158. ◊ Tranz. Pescarii undesc cu pînea peștii. NEGRUZZI, S. II 231. Cu undița băieții și leneșii din sat Chitici de toată mîna undea neîncetat. DONICI, F. 95. A văzut aci pe unul șezînd și pește undind. PANN, la CADE. (Fig.) Îmi pare bine că ai făcut un frumos voiaj în Francia și în Svițera, unde negreșit că ai undit inspirații, ce se vor traduce la iarnă în articoli interesanți pentru foaia Convorbirilor. ALECSANDRI, S. 74.

UNDI¹ vb. IV v. unda.

A UNDI ~esc tranz. 1) (pește) A pescui cu undița. 2) fig. (informații) A culege câte puțin în mod indirect. /<sl. onditi

undì v. 1. a pescui cu undița: cu năvodul pescuiți și cu undița undiți AL.; 2. fig. a sonda: undit-ai cu a ta minte n cugetu-i ascuns? AL. în tainică sperare undește mângâiere AL. [Tras din undiță].

UNDA, undez, vb. I. 1. (Rar) Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undi vb. IV] – Lat. undare.

unda [At: PSALT. 157 / V: ~di, (înv) ~deza / Pzi: ~dez, (înv) und / E: ml undare cf și undă] 1-2 vit (D. ape) A (se) undui¹ (1). 3 vt A uda (1). 4 vi (Pan; d. păr) A avea ondulații. 5-6 vit (Îvr) A acoperi din abundență Si: a năpădi, a inunda. 7-8 vit (Îvp, d. lichide) A începe să fiarbă Si: a opări, a clocoti (1), a fierbe (2). 9-10 vtr (Reg; c. i. legume, fructe, preparate din carne etc.) A (se) opări. 11 vr (Îvr) A ieși la suprafață.

undeza v vz unda

†UNDA (-dez) I. vb. intr. Mold. Bucov. Oaș. Băn. A clocoti, a fierbe în clocote, a face valuri: Tingirele undează Pre cerb ca să-l piarză! (VOR.); cînd unda căldarea de vărsa... băga mîna în căldare de potolea undele și nu se vătăma (DOS.). II. vb. tr. 1 A face să clocotească, să fiarbă în clocote ¶ 2 A face să se miște în valuri; a ondula: o adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri, și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare (DLVR.) [lat. ŭndare].

UNDA, undez, vb. I. 1. Tranz. A face să se miște ca niște valuri. 2. Intranz. (Pop.) A fierbe, a clocoti. [Var.: undi vb. IV] – Lat. undare.

UNDA, undez, vb. I. Intranz. 1. (Și în forma undi; despre lichide, astăzi mai ales poetic) A se mișca în valuri; a face unde, a undui. Piaptănă părul... care undează, făcînd ape, ape. DELAVRANCEA, S. 108. ◊ Tranz. fact. O adiere căldicică abia mișca vlăstarele subțiri și unda ușurel semănăturile verzi din depărtare. DELAVRANCEA, la CADE. Natura încîntătoare Undi pe buze-ți blînde zîmbiri. ALECSANDRI, P. III 171. 2. (Popular) A fierbe, a clocoti. Tingirele undează, Pre cerb ca să-l piarză. La CADE. Văzui alt cîrd de bărbați... Toți în flacără undau Și dracii îi cufundau. MARIAN, Î. 466. – Variantă: undi, undesc, vb. IV.

A UNDA ~ez 1. tranz. rar A face să se miște ca niște valuri. 2. intranz. pop. A da în clocot; a clocoti. /<lat. undare

undésc v. tr. (d. undiță saŭ vsl. *onditi, rus. úditi). Pescuĭesc cu undița. Umblu cu lingura ca să scot o bucată de carne, de pește: a undi pin borș. V. intr. Cor. Ĭes la suptafață.

undéz v. tr. (lat. ŭndare. V. undă, undulez, ab- și in-und). Vechĭ. Azĭ nord și Ban. Clocotesc, fierb¹ în clocote. V. trans. Fac să clocotească orĭ să unduleze: o adiere unda semănăturile (Delv.). Ferb puțin: a unda niște carne ca să se frăgezească înainte de a o frige. – L. V. des și a undeza, a clocoti, a undula (ca it. ondeggiare).^[1]

undi (a ~) (a pescui) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undesc, 3 sg. undește, imperf. 1 undeam; conj. prez. 1 sg. să undesc, 3 să undească

undi (a ~) (a pescui) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undesc, imperf. 3 sg. undea; conj. prez. 3 să undească

undi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. undesc, imperf. 3 sg. undea; conj. prez. 3 sg. și pl. undească

unda (a ~) (a produce unde) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. undez, 3 undează; conj. prez. 1 sg. să undez, 3 să undeze

unda (a ~) (a produce unde) (rar) vb., ind. prez. 3 undează

unda vb., ind. prez. 1 sg. undez, 3 sg. și pl. undează

undi (-desc, -it), vb. – A pescui cu undița. Sl. ąditi (Tiktin). – Der. undiță, s. f. (vargă de pescuit), mr. uniță, din sl. ądica (Miklosich, Slaw. Elem., 54; Cihac, II, 439; Byhan 323; Conev 74), cf. bg. vădica (› megl. vondiță); unghiță, s. f. (undiță), în Trans., pare var. dialectală (după Byhan 323 și Conev 52, din sl. ągricĭ).

UNDA vb. v. clocoti, fierbe.

unda vb. v. CLOCOTI. FIERBE.

undi, undesc, vb. IV (reg.) 1. a pescui cu undița. 2. a căuta cu lingura prin fiertură o bucată de carne, de pește.

undá, v.i. (reg.) A da în clocot. – Lat. undare „a curge în valuri; a undui” (DEX, MDA).

unda, vb. intranz. – (reg.) A fierbe, a clocoti. – Lat. undare „a curge în valuri; a undui” (DEX, MDA).

unda, vb. intranz. – A fierbe, a clocoti. – Lat. undare.