ONCTUOS, -OASĂ, onctuoși, -oase, adj. (Livr.) Unsuros, gras, uleios. ♦ Fig. Mieros, insinuant. [Pr.: -tu-os] – Din fr. onctueux.

onctuos, ~oasă a [At: C. PETRESCU, C. V. 70 / P: ~tu-os / Pl: ~oși, ~oase / E: fr onctueux] 1 Unsuros. 2 (D. oameni; fig) Mieros.

ONCTUOS, -OASĂ, onctuoși, -oase, adj. Unsuros, gras, uleios. ♦ Fig. Mieros, insinuant. [Pr.: -tu-os] – Din fr. onctueux.

ONCTUOS, -OASĂ, onctuoși, -oase, adj. 1. (Franțuzism) Mieros, insinuant. Ion Ozun aprobă stupid cu un surîs onctuos. C. PETRESCU, C. V. 70. ◊ (Adverbial) Jean zîmbi onctuos, C. PETRESCU, Î. I 5. 2. (Rar) Unsuros, gras, uleios. – Pronunțat: -tu-os.

ONCTUOS, -OASĂ adj. (Tehn.) Unsuros, gras. ♦ (Fig.) Mieros, dulceag, insinuant. [Pron. -tu-os. / < fr. onctueux, cf. lat. med. unctuosus – uns].

ONCTUOS, -OASĂ adj. 1. unsuros, uleios. 2. (fig.) mieros, insinuant. (< fr. onctueux)

ONCTUOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) Care are aspect de grăsime; îmbibat cu grăsime; unsuros. 2) fig. Care manifestă o amabilitate afectată și artificială; mieros. [Sil. -tu-os] /<fr. onctueux

unctuos, ~oasă a vz onctuos

onctuos (livr.) (desp. onc-tu-os) adj. m., pl. onctuoși; f. onctuoasă, pl. onctuoase corectat(ă)

onctuos (livr.) (onc-tu-os) adj. m., pl. onctuoși; f. onctuoasă, pl. onctuoase corectat(ă)

onctuos adj. m.( sil. onc-tu-os), pl. onctuoși; f. sg. onctuoasă, pl. onctuoase

ONCTUOS adj. v. gras, mieros, uleios, unsuros.

ONCTUOS adj. gras, uleios, unsuros. (Materie ~.)

onctuos adj. v. GRAS. UNS. UNSUROS.