30 de definiții pentru umfla îmfla înfla (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

UMFLÁ, úmflu, vb. I. 1. Tranz. A mări volumul unui obiect cu pereți elastici sau plianți, umplându-l cu aer sau cu alt fluid. ♦ Refl. (Despre cavități anatomice, mai ales despre stomac) A-și mări volumul (în urma mâncării excesive), producând o senzație de balonare. ◊ Expr. (Tranz.) A-l umfla pe cineva râsul (sau plânsul) sau (refl.) a se umfla de râs (sau plâns) = a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul), a izbucni în râs (sau în plâns). A se umfla de somn (sau de dormit) = a se sătura de somn, a dormi foarte mult. ♦ Tranz. și refl. A (se) răsfira, a (se) înfoia. Vântul umflă pânzele. ◊ Expr. (Refl.) A se umfla în pene = a se îngâmfa, a se fuduli. 2. Refl. (Despre ape) A-și mări volumul, a crește depășind nivelul normal. ♦ (Despre lichide) A-și ridica nivelul prin fierbere. 3. Refl. (Despre obiecte de lemn) A-și mări volumul prin umezire. ◊ Tranz. Apa a umflat doagele. 4. Refl. (Despre piele, țesuturi, organe etc.) A se inflama, a se congestiona. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A ridica în mod exagerat prețul, suma, proporțiile etc. 6. Tranz. (Fam.) A înșfăca, a înhăța; a prinde, a lua. – Lat. inflare.

UMFLÁ, úmflu, vb. I. 1. Tranz. A mări volumul unui obiect cu pereți elastici sau plianți, umplându-l cu aer sau cu alt fluid. ♦ Refl. (Despre cavități anatomice, mai ales despre stomac) A-și mări volumul; (despre ființe) a crește în volum (în urma mâncării excesive), a avea o senzație de balonare. ♦ Expr. (Tranz.) A-l umfla pe cineva râsul (sau plânsul) sau (refl.) a se umfla de râs (sau plâns) = a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul), a izbucni în râs (sau în plâns). A se umfla de somn (sau de dormit) = a se sătura de somn, a dormi foarte mult. ♦ Tranz. și refl. A (se) înfoia. Vântul umflă pânzele.Expr. (Refl.) A se umfla în pene = a se îngâmfa, a se fuduli. 2. Refl. (Despre ape) A-și mări volumul, a crește. ♦ (Despre lichide) A-și ridica nivelul prin fierbere. 3. Refl. (Despre obiecte de lemn) A-și mări volumul prin umezire. ♦ Tranz. Apa a umflat doagele. 4. Refl. (Despre piele, țesuturi, organe etc.) A se inflama, a se congestiona. 5. Tranz. fig. (Fam.) A ridica în mod exagerat prețul, suma, proporțiile etc. 6. Tranz. fig. (Fam.) A înșfăca, a înhăța; a prinde, a lua, a ridica. – Lat. inflare.

UMFLÁ, úmflu, vb. I. 1. Tranz. A mări volumul unui obiect cu pereții elastici sau plianți, umplînd spațiul cu aer sau cu alt fluid. V-ați proptit pe picioare, ați umflat obrajii ca niște foale de potcovar și ați dat iarăși drum cîntecului. PAS, Z. I 75. Libertatea pentru demagogi este un soi de balon: îi ridică după cum îl umflă. Dar balonul lor e captiv. DELAVRANCEA, T. 112. ◊ Refl. (Prin analogie, despre oameni sau despre părți ale corpului lor) Spinări proletare se încovoaie, în timp ce burțile cîtorva se umflă. SAHIA, N. 31. Strînse zmeul pe Greuceanu... dar acesta... se umflă și se încordă în vine. ISPIRESCU, L. 223. (Glumeț) Au stat în priveală dinaintea palatului și s-au mirat, cît se umflaseră de atîta mirare. SADOVEANU, D. P. 143. ◊ Expr. A-și umfla nările sau (refl.) a se umfla fn nări v. nară. A-l umfla pe cineva rîsul (sau plînsul) sau (refl.) a se umfla de rîs (sau de plîns) = a nu-și putea stăpîni rîsul (sau plînsul), a izbucni în rîs (sau în plîns). Cînd știați că v-aude bunica, îi spuneați Cioroiului unchiule și vă umfla rîsul și-l umfla și pe el. PAS, Z. I 99. Călugării cari auziră se umflară de rîs. STẮNOIU, C. I. 148. Pe Catrina o umflă rîsul. Îi venise în minte vreo ghidușie. VLAHUȚĂ, O. A. 349. (Refl.) A se umfla de somn (sau de dormit) = a se sătura de somn, a dormi foarte mult. ♦ A întinde, a desface (ca pe niște foale); a înfoia. Din cînd în cînd vîntul îi umfla rochia și parcă voia s-o smulgă de la brațul lui. VLAHUȚĂ, O. A. III 86. ◊ Refl. Corabia tresare pe-al undei sîn amar Și pînzele se umflă s-o-mpingă cu putere. MACEDONSKI, O. I 109. ♦ Refl. (Despre păr sau despre pene) A se răsfira, a se zburli, a se înfoia. Simți că i se umflă părul. STĂNOIU, C. I. 158. ◊ Expr. A se umfla în pene = (despre păsări) a-și resfira penele; (fig., despre oameni) a se îngîmfa, a se fuduli, a se mîndri. Umflîndu-te în pene Și ridicînd spre tîmple părechea-ți de sprîncene Privești la omenire cu ochi fără scîntei Ca la un cîrd nemernic de proști și de pigmei. ALECSANDRI, P. III 629. A se umfla ca curcanul = a se fuduli. Fii mîndru, te înalță, te umflă ca curcanul. BOLINTINEANU, O. 146. ♦ Refl. (Despre fluide) A se dilata, a-și mări volumul. Să umflă aerul acel închis în pămînt atîta de tare, încît cercînd... să se răsufle, cu sîlnicie cutremură pămîntul. DRĂGHICI, R. 113. ♦ Fig. (Cu complementul «glas») A mări, a face să capete amploare. Cristea își umflă glasul. SADOVEANU, M. C. 139. 2. Refl. (Despre ape) A-și mări nivelul, a crește (în urma ploilor sau a topirii zăpezilor). Curg șuvoaiele. Se umflă gîrla. STANCU, D. 110. Pentru ce salți Dunăre bătrănă?... apele tale se umflă, sar în sus, vîjîie îngrozite. RUSSO, O. 33. Ce te făcuși Dunăre Și te umflași tulbure? ALECSANDRI, P. P. 255. ◊ (Metaforic) Vîntul se umflă. Frunzele cad. DELAVRANCEA, A. 3. ♦ (Despre lichide) A se urca, în timpul fierberii, spre marginea de sus a vasului. N-a prins de veste că s-a umflat cafeaua și că a dat în foc. C. PETRESCU, A. 453. ♦ Fig. (Despre sunete) A crește, a se ridica. Din balta de la poalele grindului... se umflă cătră slava luminii corul înfricoșat al broaștelor. SADOVEANU, P. M. 294. 3. Refl. (Despre țesuturi organice) A se inflama (din cauza unei boli, a unei lovituri etc.). Din palma aceea... i s-a umflat obrazul. GALACTION, O. I 87. Îi scoate limba... i-o străpunge cu acul... așa că limba îndată se umflă. CREANGĂ, P. 13. ♦ A se congestiona. Simți că i se umflă tîmplele. DUMITRIU, N. 248. 4. Tranz. (Familiar; uneori determinat prin «în cîrcă», «pe sus») A înșfăca, a înhăța. Dau năvală la bucătărie, mă învîrt, mă sucesc, mă las în genunchi, mă întind pe sub pat... Umflu peria, scuip, dau pe botine. SADOVEANU, M. 195. Iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sai cu dînsa pe sub streșina casei și mă duc de-a dreptul în tîrgul vitelor s-o vînd. CREANGĂ, A. 56. Pe dînsul, flăcăi!... umflați-l pe sus și-l puneți în scrînciobul ista. ALECSANDRI, T. 384. ◊ Fig. Aiștia doar îs de cei care umflă șîvoiu-n brațe și urcă cu el la deal. HOGAȘ, M. N. 193. ♦ (Neobișnuit) A înfuleca. (Atestat în forma îmfla) Preotul iarăși s-a mirat de ce-s oile așa late de foame, dară văzînd că îmflă bine la fîn în staul, i-a trecut grija că sînt bolnave. SBIERA, P. 9. – Variante: (învechit și regional) îmflá, înflá (SBIERA, P. 167, ȚICHINDEAL, F. 199, ȘEZ. I 35) vb. I.

umflá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. úmflu, 2 sg. úmfli, 3 úmflă

umflá vb., ind. prez. 1 sg. úmflu, 2 sg. úmfli, 3 sg. și pl. úmflă

UMFLÁ vb. v. apuca, exagera, făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, înhăța, înșfăca, lăuda, lua, mândri, prinde, semeți.

UMFLÁ vb. 1. a se dilata. (Un fluid se poate ~.) 2. v. holba. 3. v. buhăi. 4. v. inflama. 5. (MED. VET.) a se inflama, (pop.) a se bolovăni. (Ugerul vacii s-a ~.) 6. v. înfoia. 7. v. mări.

A (se) umfla ≠ a (se) dezumfla, a scădea

umflá (-lu, -át), vb.1. A mări volumul, a dilata. – 2. (Refl.) A-și mări volumul, a se inflama. – 3. A da laptele în foc. – 4. A apuca, a lua cu mîna, a deține. – Var. înv. înfla și der.Mr. umflu, umflare, megl. amflu, amflari, istr. ămflu. Lat. inflāre (Pușcariu 1802; REW 4406), cf. it. enfiare, prov. enflar, fr. enfler, sp. hinchar. Trecerea lui in-un- trebuie să fie anterioară rom., cf. logud. unflare, sicil. unkari, calabr. uhhare, Teramo umblà (Rohlfs, Arch. Rom., VII, 465). – Der. umflăcios, adj. (umflat, gata să crape); umflăciune, s. f. (umflătură); umflătură, s. f. (loc umflat, cucui). Din rom. provine iud. sp. u(n)flar.

A UMFLÁ úmflu tranz. 1) (obiecte cu pereții elastici) A mări în volum prin acțiunea unui fluid. ~ balonul.A-l ~ pe cineva râsul (sau plânsul) a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul). 2) A face să se umfle. 3) (obiecte de pânză) A balona sub acțiunea unui curent puternic de aer; a înfoia. 4) fig. fam. (prețuri, sume, cifre etc.) A ridica în mod exagerat. 5) fam. A apuca brusc și cu putere; a înșfăca; a înhăța. ◊ ~ în spate a ridica brusc în spate. /<lat. inflare

A SE UMFLÁ mă úmflu intranz. A-și mări volumul, depășind limitele normale. Râul s-a umflat. Gâtul se umflă.~ de somn a dormi mai mult decât trebuie. ~ în pene a se îngâmfa. /<lat. inflare

umflà v. 1. a întinde, a mări volumul: a umfla un balon; 2. fam. a apuca pe neașteptate: l’a umflat pe sus; 3. fam. a bate rău: am să ți-l umflu; 4. fig. a face pe mândru: se umflă în pene. [Lat. INFLARE].

UMFLÁT, -Ă, umflați, -te, adj. 1. (Despre obiecte cu pereți elastici sau plianți) Umplut pînă la limită cu ceva, și întins, mărit; plin. De la bancă, cu pungile umflate de arginți, treceau la birt. STANCU, D. 229. Scoase din portofelul, umflat o hîrțoagă albă. REBREANU, R. I 191. ◊ (Prin analogie, despre corpul omului) Umflat de apă... pare gras și mulțumit. SAHIA, N. 41. Cu pîntece rotunde umflate de colivă. MACEDONSKI, O. I 42. (Fig.) Contese ideale, Umflate de pretenții și vrednice de jale. ALEXANDRESCU, M. 269. ♦ (Despre pînzele unei corăbii) Întins, înfoiat de vînt. Sînt corăbii cu pînzele umflate ce intră la adăpost întîmpinate de furtuna care se apropie. BART, S. M. 14. Pe undele încete își mișcă legănate Corăbii învechite scheletele de lemn Trecînd încet ca umbre – țin pînzele umflate. EMINESCU, O. I 63. Cu-a sale pînze umflate o mică luntrișoară Pe luciul viu a mării de vînt se îngîna. ALECSANDRI, P. I 194. ◊ (În contexte figurate) Deasupra vîntu-aleargă cu pînzele umflate. D. BOTEZ, P. O. 54. 2. (Despre ape) Care a crescut, care și-a mărit nivelul și a ieșit din albie (din cauza ploilor sau a topirii zăpezilor). Pîraiele umflate curg iute, șopotind. ALECSANDRI, P. III 24. 3. (Despre țesuturi organice) Inflamat (în urma unei boli, a unei lovituri etc.). Vorbea greu din buzele umflate. DUMITRIU, N. 137. Era trențăros, murdar, slab ca un țîr și cu o falcă umflată. GALACTION, O. I 84. Părăsit și trist, cu picioarele umflate de bătrînețe... nu se putea împăca cu noua stare de lucruri. ANGHEL, PR. 45. ◊ Expr. A rămîne cu buzele umflate v. buză. 4. (Despre cifre, prețuri) Mărit în mod exagerat (și cu intenție). Pe vremea regimului burghezo-moșieresc, specula deșănțată cu medicamentele, prețul lor umflat făceau ca omul muncitor bolnav să fie lipsit de posibilitatea unui tratament medical. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2760. ◊ Fig. N-a produs nimic original, n-a produs nimic care să poată rămînea altfel decît doar ca document de naivă și umflată pretențiune. CARAGIALE, N. F. 158. ♦ (Despre felul de a se exprima al cuiva) Căutat, bombastic, artificial, emfatic. Eu nu mă îmbăt cu vorbe umflate și nu vă arunc în ochi fraze umplute cu vînt. C. PETRESCU, C. V. 101. – Variantă: (învechit și regional) îmflát, -ă (ALECSANDRI, P. P. 340) adj.

unflát, -ă adj. Dilatat de aeru saŭ de apa din ăuntru: balon unflat. Inflamat: bubă unflată. De un nivel maĭ înalt (din pricina ploiĭ saŭ topiriĭ zăpeziĭ): rîurĭ unflate. Fig. Exagerat, mărit cu intențiune: cifre, socotelĭ unflate. Bombastic: vorbe unflate, stil unflat. – În nord înflat.

únflu și (nord) î́nflu, a v. tr. (lat. in-flare, it. enflare, pv. enflar, fr. enfler, sp. hinchar. V. su-flu). Dilat suflînd aer, turnînd apă ș. a.: a unfla o beșică, un balon, a-șĭ unfla obrajiĭ. Inflamez (v. refl.): buba s’a unflat. Măresc volumu pin ploaĭe orĭ pin zăpadă topită: rîurile s’aŭ unflat. Fig. Înhaț, pun mîna, apuc de odată: badea Ion cîștigă lotu cel mare și unflă milionu. Înhaț, pun mîna, apuc, duc, pe sus (adică „cu de-a sila”) la arest: unflă-l, gardist! Exagerez, măresc cu intențiune: a unfla cifrele, socoteala. Daŭ întorsătură bombastică: a-țĭ unfla stilu. A te unfla în pene (ca curcanu), a te fuduli tare, a te îngînfa. – Fals umflu.

Intrare: umfla
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) umfla umflare umflat umflând singular plural
umflă umflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) umflu (să) umflu umflam umflai umflasem
a II-a (tu) umfli (să) umfli umflai umflași umflaseși
a III-a (el, ea) umflă (să) umfle umfla umflă umflase
plural I (noi) umflăm (să) umflăm umflam umflarăm umflaserăm, umflasem*
a II-a (voi) umflați (să) umflați umflați umflarăți umflaserăți, umflaseți*
a III-a (ei, ele) umflă (să) umfle umflau umfla umflaseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) îmfla îmflare îmflat îmflând singular plural
îmflă îmflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) îmflu (să) îmflu îmflam îmflai îmflasem
a II-a (tu) îmfli (să) îmfli îmflai îmflași îmflaseși
a III-a (el, ea) îmflă (să) îmfle îmfla îmflă îmflase
plural I (noi) îmflăm (să) îmflăm îmflam îmflarăm îmflaserăm, îmflasem*
a II-a (voi) îmflați (să) îmflați îmflați îmflarăți îmflaserăți, îmflaseți*
a III-a (ei, ele) îmflă (să) îmfle îmflau îmfla îmflaseră
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înfla înflare înflat înflând singular plural
înflă înflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înflu (să) înflu înflam înflai înflasem
a II-a (tu) înfli (să) înfli înflai înflași înflaseși
a III-a (el, ea) înflă (să) înfle înfla înflă înflase
plural I (noi) înflăm (să) înflăm înflam înflarăm înflaserăm, înflasem*
a II-a (voi) înflați (să) înflați înflați înflarăți înflaserăți, înflaseți*
a III-a (ei, ele) înflă (să) înfle înflau înfla înflaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)

umfla îmflare înflare înflat îmfla înfla

  • 1. tranzitiv A mări volumul unui obiect cu pereți elastici sau plianți, umplându-l cu aer sau cu alt fluid.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX antonime: dezumfla 2 exemple
    exemple
    • V-ați proptit pe picioare, ați umflat obrajii ca niște foale de potcovar și ați dat iarăși drum cîntecului. PAS, Z. I 75.
      surse: DLRLC
    • Libertatea pentru demagogi este un soi de balon: îi ridică după cum îl umflă. Dar balonul lor e captiv. DELAVRANCEA, T. 112.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv (Despre cavități anatomice, mai ales despre stomac) A-și mări volumul (în urma mâncării excesive), producând o senzație de balonare.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Spinări proletare se încovoaie, în timp ce burțile cîtorva se umflă. SAHIA, N. 31.
        surse: DLRLC
      • Strînse zmeul pe Greuceanu... dar acesta... se umflă și se încordă în vine. ISPIRESCU, L. 223.
        surse: DLRLC
      • glumeț Au stat în priveală dinaintea palatului și s-au mirat, cît se umflaseră de atîta mirare. SADOVEANU, D. P. 143.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie A-și umfla (1.2.) nările (1.2.) sau (reflexiv) a se umfla (1.2.) în nări (1.2.).
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A-l umfla pe cineva râsul (sau plânsul) sau (reflexiv) a se umfla de râs (sau plâns) = a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul), a izbucni în râs (sau în plâns).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Cînd știați că v-aude bunica, îi spuneați Cioroiului unchiule și vă umfla rîsul și-l umfla și pe el. PAS, Z. I 99.
        surse: DLRLC
      • Călugării cari auziră se umflară de rîs. STẮNOIU, C. I. 148.
        surse: DLRLC
      • Pe Catrina o umflă rîsul. Îi venise în minte vreo ghidușie. VLAHUȚĂ, O. A. 349.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A se umfla de somn (sau de dormit) = a se sătura de somn, a dormi foarte mult.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.4. tranzitiv reflexiv A (se) răsfira, a (se) înfoia.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: întinde 3 exemple
      exemple
      • Din cînd în cînd vîntul îi umfla rochia și parcă voia s-o smulgă de la brațul lui. VLAHUȚĂ, O. A. III 86.
        surse: DLRLC
      • Corabia tresare pe-al undei sîn amar Și pînzele se umflă s-o-mpingă cu putere. MACEDONSKI, O. I 109.
        surse: DLRLC
      • Vântul umflă pânzele.
        surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.5. reflexiv (Despre păr sau despre pene) A se răsfira, a se zburli, a se înfoia.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Simți că i se umflă părul. STĂNOIU, C. I. 158.
        surse: DLRLC
      • 1.5.1. expresie A se umfla în pene = a se îngâmfa, a se fuduli.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • Umflîndu-te în pene Și ridicînd spre tîmple părechea-ți de sprîncene Privești la omenire cu ochi fără scîntei Ca la un cîrd nemernic de proști și de pigmei. ALECSANDRI, P. III 629.
          surse: DLRLC
      • 1.5.2. expresie A se umfla ca curcanul = a se fuduli.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Fii mîndru, te înalță, te umflă ca curcanul. BOLINTINEANU, O. 146.
          surse: DLRLC
    • 1.6. reflexiv (Despre fluide) A se dilata, a-și mări volumul.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să umflă aerul acel închis în pămînt atîta de tare, încît cercînd... să se răsufle, cu sîlnicie cutremură pămîntul. DRĂGHICI, R. 113.
        surse: DLRLC
    • 1.7. figurat (Cu complementul «glas») A mări, a face să capete amploare.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cristea își umflă glasul. SADOVEANU, M. C. 139.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv (Despre ape) A-și mări volumul, a crește depășind nivelul normal.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple
    • Curg șuvoaiele. Se umflă gîrla. STANCU, D. 110.
      surse: DLRLC
    • Pentru ce salți Dunăre bătrănă?... apele tale se umflă, sar în sus, vîjîie îngrozite. RUSSO, O. 33.
      surse: DLRLC
    • Ce te făcuși Dunăre Și te umflași tulbure? ALECSANDRI, P. P. 255.
      surse: DLRLC
    • metaforic Vîntul se umflă. Frunzele cad. DELAVRANCEA, A. 3.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (Despre lichide) A-și ridica nivelul prin fierbere.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • N-a prins de veste că s-a umflat cafeaua și că a dat în foc. C. PETRESCU, A. 453.
        surse: DLRLC
    • 2.2. figurat (Despre sunete) A se ridica.
      surse: DLRLC sinonime: crește un exemplu
      exemple
      • Din balta de la poalele grindului... se umflă cătră slava luminii corul înfricoșat al broaștelor. SADOVEANU, P. M. 294.
        surse: DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre obiecte de lemn) A-și mări volumul prin umezire.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • tranzitiv Apa a umflat doagele.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 4. reflexiv (Despre piele, țesuturi, organe etc.) A se inflama, a se congestiona.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Din palma aceea... i s-a umflat obrazul. GALACTION, O. I 87.
      surse: DLRLC
    • Îi scoate limba... i-o străpunge cu acul... așa că limba îndată se umflă. CREANGĂ, P. 13.
      surse: DLRLC
    • 4.1. A se congestiona.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Simți că i se umflă tîmplele. DUMITRIU, N. 248.
        surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv figurat familiar A ridica în mod exagerat prețul, suma, proporțiile etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
  • 6. tranzitiv familiar A apuca brusc și cu putere.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: înhăța înșfăca lua prinde 4 exemple
    exemple
    • Dau năvală la bucătărie, mă învîrt, mă sucesc, mă las în genunchi, mă întind pe sub pat... Umflu peria, scuip, dau pe botine. SADOVEANU, M. 195.
      surse: DLRLC
    • Iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sai cu dînsa pe sub streșina casei și mă duc de-a dreptul în tîrgul vitelor s-o vînd. CREANGĂ, A. 56.
      surse: DLRLC
    • Pe dînsul, flăcăi!... umflați-l pe sus și-l puneți în scrînciobul ista. ALECSANDRI, T. 384.
      surse: DLRLC
    • figurat Aiștia doar îs de cei care umflă șîvoiu-n brațe și urcă cu el la deal. HOGAȘ, M. N. 193.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Preotul iarăși s-a mirat de ce-s oile așa late de foame, dară văzînd că îmflă bine la fîn în staul, i-a trecut grija că sînt bolnave. SBIERA, P. 9.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A umfla în spate = a ridica brusc în spate.
      surse: NODEX

etimologie: